In fata unui manechin de plastic, cuplat la un calculator, un chirurg din Centrul Spitalicesc Universitar (CHU) din Strasbourg, lanseaza un program informatic continand datele pacientului pregatit de operatie pentru urmatoarele zile. Pe ecranul monitorului apare dintr-o data copia virtuala a aparatului digestiv al pacientului, in culori si in 3D, ca si cum i s-ar fi deschis abdomenul. Morfologia organelor, culoarea, aspectul lor, totul e reprodus fidel. Chirurgul poate incepe operatia, cu ochii atintiti spre imagine.
Cu foarfecele virtual comandat de manete, ridica tesuturile, sectioneaza fibrele, simtind in maini si brate, in mod distinct, rezistenta materiilor, diferentele de textura. Repereaza tumoarea din ficat, identifica pozitia vaselor de sange pentru a le evita. Cauta cel mai bun unghi de abordare, decupeaza tumoarea, repetand de mai multe ori aceasta procedura delicata pentru a-si perfectiona miscarile pana in momentul in care se simte pregatit pentru operatia reala. Suntem in anul 2020 si nici o interventie chirurgicala delicata nu se efectueaza fara ca practicianul sa exerseze mai intai pe copia virtuala a pacientului.
Adio malpraxis!
Sa revenim la anul 2009, in Institutul de cercetare a cancerului si aparatului digestiv (Irlad) din Strasbourg. De la infiintarea sa in urma cu 15 ani, inginerii si chirurgii au colaborat pentru a pune la punct tehnologii revolutionare. Unele dintre ele au reusit, cum ar fi, de pilda, chirurgia pe cale naturala (realizata pentru prima oara in 2007) care evita orice incizie. Sau crearea simulatorului de chirurgie folosit in cazul copiei virtuale a pacientului in 3D, de catre profesorul Jacques Marescaux.
Intr-un turn de sticla cu o suprafata de 8000 m2 destinat stiintei chirurgicale, acesta nu are echivalent in lume in afara de „clona” sa din Taiwan creata in 2008. 27 de ingineri roboticieni, 25 de ingineri de imagine, chirurgi, radiologi si cancerologi conlucreaza pentru a moderniza blocul operator. In amfiteatru, 40 de chirurgi stagiari iau note, asezati in fata a 3 ecrane uriase care difuzeaza in direct din blocul operator, o operatie realizata prin tehnica non-invaziva.
Tehnici operatorii
3500 de elevi din toate tarile vin aici in fiecare an pentru a-si exersa gesturile chirurgicale sub indrumarea celor mai importanti chirurgi internationali. Blocul operator, echipat cu 4 ecrane si 4 camere de luat vederi dispune de un sistem de iluminat multicolor care difuzeaza o lumina roz, verde sau albastra, permitand cursantilor sa vizualizeze mai bine diferitele tesuturi. In regie, un operator selectioneaza imaginile duplexului, asa cum se intampla in timpul unei emisiuni din televiziune. La etajul II al institutului se afla o echipa de specialisti care se ocupa cu cercetarea si dezvoltarea.
Aici „infloresc” ideile inovatoare. Aici cercetarea si dezvoltarea vizeaza transpunerea in realitate a visurilor chirurgilor. Anatomia organelor difera: morfologia, amplasamentul, marimea, textura lor. Chiar daca RMN-ul permite descoperirea multor detalii esentiale, aceasta metoda ultramoderna nu e inca suficient de precisa pentru a scoate in evidenta aspectele (detaliile specifice). Uneori, chirurgii sunt nevoiti sa opereze fara sa stie exact ce vor gasi. In lipsa de informatii reale, renunta la operatie, mai ales cand e vorba de un organ variabil, cum ar fi ficatul. Un organ vital irigat de 4 retele vasculare care indeplineste aproximativ 100 de functii.
Fiecare vascularizare e unica la fiecare individ, asemenea unei amprente digitale. RMN-ul e eficace in varianta 3D, dar rareori e exploatata in acest sens. Operatia ficatului presupune riscul major de a atinge un vas sangvin vital. Pentru a-si perfectiona tehnica chirurgicala, cursantii asistati de specialisti, exerseaza si pe animale, in special pe porci, pentru ca aceste animale reprezinta cel mai bun model, anatomia lor fiind asemanatoare cu cea a omului.
DORIN MARAN
Comentarii