La începutul lunii octombrie, pe canalele mediatice a intrat o informatie stiintifica într-un fel socanta pentru orice Homo sapiens de azi, care stie ca rudele sale îndepartate, din regnul animal, sunt maimutele primate. Dar iata ca un cercetator american, de un talent recunoscut, Craig Venter, vine sa afirme ca fiinta considerata cel mai bun prieten al omului – câinele – este mai mult decât atât: este un fel de „var” apropiat.
La începutul lunii octombrie, pe canalele mediatice a intrat o informatie stiintifica într-un fel socanta pentru orice Homo sapiens de azi, care stie ca rudele sale îndepartate, din regnul animal, sunt maimutele primate. Dar iata ca un cercetator american, de un talent recunoscut, Craig Venter, vine sa afirme ca fiinta considerata cel mai bun prieten al omului – câinele – este mai mult decât atât: este un fel de „var” apropiat. Argumentul imbatabil al omului de stiinta, evident, nu se leaga de fizionomia celor doua specii, ci de faptul ca mai mult de 18.000 dintre genele câinelui (peste trei sferturi din numarul total) constituie replici ale genelor umane!
Shadow – „umbra” lui Venter
Câinele a mai marit putin lista, deocamdata foarte scurta, a fiintelor vii care au genomul „cartografiat” în întregime: omul, soarecele, orezul si câteva zeci de bacterii. Întâiul prieten al omului care s-a putut bucura de acest privilegiu a fost Shadow („Umbra” – în engleza), câinele caniche al lui Craig Venter. Acesta din urma recunoscuse cu câteva luni în urma ca genomul uman utilizat pentru prima decodare fusese chiar al sau. Dincolo de asemenea detalii nesemnificative, trebuie spus ca analizarea genomului câinelui si al altor specii asupra carora se lucreaza are mai multe scopuri: pe plan teoretic, aceasta va contribui la mai buna cunoastere a bolilor care – la fel ca epilepsia, narcolepsia, tulburarile obsesiv-compulsive, anumite maladii oculare sau cancere – au cauze partial genetice. Astfel, faptul ca 18.473 de gene canine sunt identice cu gene umane (se estimeaza numarul acestora din urma la circa 25.000) este deja revelator în privinta „înrudirii” omului cu câinele. Comparativ cu el, soarecele nu are „decât” 18.311 gene comune cu noi. Noua disciplina stiintifica orientata catre studierea aspectelor de acest gen, se numeste genomica comparata si capata o importanta tot mai mare, pe zi ce trece, datorita cantitatii uriase de date ce se aduna rapid în contul sau.
Sperante pentru medicina
Datorita realizarii lui Craig Venter, se deschid largi cai în biologie, referitoare la evolutia rasei canine, dar si în folosul implicit al omului. Astfel, s-a constatat ca numarul genelor legate de simtul mirosului este mult mai mare la câine, decât la om. Desi ramân înca multe nelamuriri de elucidat, în legatura cu aceasta problema, exista deja si mai numeroase informatii inedite, ca puncte de pornire in viitoarele cercetari. De exemplu, se stie de-acum ca un câine poseda 39 de perechi de cromozomi (la om, sunt doar 23), care se descompun în 2,4 perechi de baza (la om – 2,9 perechi). De la o rasa la alta, câinii sunt identici în proportie de 99%; ceea ce simturile noastre elementare n-ar zice, atunci când am evalua cu privirea, de exemplu, un teckel si un doberman. De asemenea, se cunosc peste 350 de maladii genetice la câine, mai mult decât la oricare alt animal. Se stie despre setterul irlandez ca 10% din exemplare sunt purtatoarele unei gene care le slabeste sistemul imunitar. Între timp, guvernul american a comandat harta genetica a altei rase, boxerul. Toate acestea, desi par investitii prea putin importante pentru oamenii traitori în mileniul al treilea, sunt menite sa aduca elemente în plus, referitoare la evolutia diverselor specii ale regnului animal si la relatiile dintre acestea, ceea ce înseamna, implicit, posibilitatea stabilirii unor noi cai de „colaborare”, în primul rând pe tarâmul foarte delicat si solicitat, al tratamentelor medicale, cu prioritate în cancer si în bolile de inima.
Buncarul viitorului
O companie franceza a prezentat un „refugiu de supravietuire” mobil, proiectat sa...
Comentarii