COLIZIUNE INTRE GALAXII

          CATACLISM De galaxia noastra, Calea Lactee, se apropie, cu o viteza de peste 400000 km/h, o enorma aglomerare stelara de circa 200 de miliarde de stele, care poarta numele Andromeda.
          
          Andromeda si Calea Lactee
          
           Legenda grecilor închinatori la zei povesteste ca Andromeda, fiica lui Cefeu, miticul rege al Ethiopiei si al Cassiopeei, a fost salvata de un monstru marin de catre Perseu, care a luat-o apoi de sotie.

          CATACLISM De galaxia noastra, Calea Lactee, se apropie, cu o viteza de peste 400000 km/h, o enorma aglomerare stelara de circa 200 de miliarde de stele, care poarta numele Andromeda.
          
          Andromeda si Calea Lactee
          
           Legenda grecilor închinatori la zei povesteste ca Andromeda, fiica lui Cefeu, miticul rege al Ethiopiei si al Cassiopeei, a fost salvata de un monstru marin de catre Perseu, care a luat-o apoi de sotie… Pentru astronomi, Andromeda este o galaxie spiralata, aidoma Caii Lactee, care face parte din grupul local, alcatuit din circa 30 de galaxii, întins în jurul nostru pe o distanta de zece milioane de ani-lumina. Cele mai mari sunt, în ordine, Andromeda (sau, cum figureaza în catalogul lui Messier, M 31), Galaxia (sau Calea Lactee) si M 33. Legate gravitational, cele trei galaxii se atrag reciproc. Daca Universul ar fi fost de doua sau trei ori mai batrân decât este, atunci ele ar fi fuzionat, formând o unica galaxie gigantica. Dar, dupa câte se pare, potrivit mai multor astrofizicieni americani si canadieni, nu-i timpul pierdut! Înainte chiar ca Soarele sa înceteze a straluci, Calea Lactee va cunoaste evenimentul cel mai cumplit, cel mai violent din toata istoria sa – ciocnirea cu Andromeda, cea mai apropiata galaxie, aflata la o departare de peste 2 milioane de ani-lumina. Potrivit cercetarilor referitoare la spectrul luminos al Andromedei, astrofizicienii au putut calcula ca aceasta se apropie de noi cu o viteza de circa 120 km/s (adica peste 400.000 km/h), viteza care este în continua crestere, pe masura ce galaxiile se apropie una de alta. Calea Lactee are 100 de milioane de stele iar Andromeda este de doua ori mai mare, la care trebuie sa adaugam si o masa de circa noua ori mai importanta de materie întunecata (planete, gaze, particule exotice etc.) a carei natura este înca necunoscuta.
          
          Un fenomen care va dura miliarde de ani
          
           Ce vor putea vedea stranepotii nostri pe cerul noptii, daca Terra va mai fi locuita pe-atunci?… Va fi oare un fenomen care va dura cât eclipsa din vara trecuta? Sau, cum scria de curând o „ziarista” de la un cotidian, doar „câteva sute de ani”? Din pacate, este sigur ca nici unei civilizatii a viitorului nu-i va fi dat sa observe în întregime, de la început si pâna la sfârsit, giganticul cataclism întrucât el se va desfasura de-a lungul mai multor miliarde de ani… Totusi, în clipa când primele stele ale Andromedei îsi vor începe aventura traversarii galaxiei noastre, acestea se vor ciocni în lant de stelele „noastre”? Astronomii de la observatoarele Carnegie din Pasadena (SUA) exclud o astfel de viziune catastrofica, afirmând ca nu va fi nici un soc între stelele celor doua galaxii, întrucât distantele care le despart sunt atât de imense încât, practic, este imposibil ca ele sa intre în coliziune. Va fi aidoma amestecului a doua roiuri de albine: harnicele insecte zboara toate împreuna dar nu se lovesc niciodata unele de altele. Bunaoara, exista o sansa de 1 la 1.000.000.000 pentru ca Soarele sa se întâlneasca cu o alta stea, deci este de prisos sa credem ca Terra ar putea sa devina prizoniera unui sistem de stele duble. Adevarata coliziune intergalactica va începe cu mult înainte ca primele valuri de stele sa se întrepatrunda, pentru ca atât Andromeda, cât si Calea Lactee sunt de fapt de patru ori mai întinse decât o arata discurile lor vizibile. Cele doua galaxii au de jur împrejurul lor nori gigantici de gaze reci, întinsi pe mai multe sute de ani-lumina, primii care vor intra în contact. Densitatea gazelor va creste pâna când va deveni atât de ridicata, încât se vor crea toate conditiile necesare nasterii a milioane de noi stele „într-o clipita”, adica în numai câteva milioane de ani! În marea lor majoritate, aceste stele tinere, foarte masive, vor exploda rapid, dupa câteva mii sau zeci de mii de ani. Supernovele astfel aparute vor ilumina imensii nori întunecati aidoma ghirlandelor de beculete din pomii de Craciun.
          
          Ce nu vor vedea nici urmasii nostri!
          
           Ce li se poate întâmpla Soarelui si Sistemului nostru planetar? Datorita colosalei „îmbratisari” dintre cele doua galaxii, ele îsi vor schimba, probabil, înfatisarea si lungi filamente de gaz si stele se vor alungi pe mai multe sute de mii de ani-lumina în jurul Andromedei si al Caii Lactee. Daca Sistemul nostru Solar se va afla pe unul dintre aceste brate, el ar putea fi azvârlit din discul galactic! Pentru pamânteni, probabil ca asta nu va însemna mare lucru si ei vor putea observa ca Soarele se afla la aceeasi departare de Terra, Sistemul nostru Solar fiind prea mic, în aceasta înclestare a gigantilor, pentru a suferi o deformare oarecare. Este, daca vreti, cam ce ar pati un tântar ce bâzâie în jurul unui elefant ce se lupta cu un alt elefant – elefantii fiind de dimensiunea… Terrei! Dar chiar si în eventualitatea în care cele doua galaxii vor trece la distante relativ „mici” una de cealalta, fara sa intre propriu zis în coliziune, ele vor sfârsi, mai devreme sau mai târziu, prin a se uni, formând o uriasa galaxie eliptica si care nu va avea deloc o forma spiralata, ci mai degraba forma unui cartof, mai mult sau mai putin turtit. Totusi, când va începe marele cataclism galactic?
           Aveti rabdare! Mai avem de asteptat doar… cinci miliarde de ani!