"Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau"; aceasta este una dintre cele mai incifrate afirmatii din primul capitol al Bibliei, Facerea. Evident, cea mai la indemâna explicatie reface calea rationala inversa, astfel ca ni-l putem inchipui pe Creator ca pe un barbat impunator. De altfel, iconografia crestina se stie ca l-a infatisat intotdeauna ca pe un batrân cu barba alba, de obicei asezat pe un tron inalt. O interpretare de-a-ndoaselea a unui verset din rugaciunea "Tatal nostru": nu "precum in cer, asa si pe pamânt", ci lumea divina este vazuta conform "modelului" pamântesc. Dar noi nu suntem doar corpuri fizice – sustin destul de multi semeni. Pornind de la o asemenea idee, binecunoscutul Volodea CIORICI propune o explicatie insolita si extrem de provocatoare.
Textul avut in vedere constituie un fragment din Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul. Revelatia acestui sfânt a avut loc pe când era pe Insula Patmos, el aflându-se "in duh, in zi de duminica". Condus astfel in cer, ajunge chiar in fata tronului pe care sedea "Cel ce este viu in vecii vecilor" (Capitolul 4). Urmeaza descrierea celor vazute, imaginea conturându-se prin puterea de intelegere a unui om de la inceputul erei crestine si cu ajutorul limbajului comun. Fabuloasa priveliste include multe elemente numerologice, care stau si la baza intepretarii lui Volodea Ciorici. El se concentreaza asupra veritabilului edificiu format din tronul Divinitatii si din ceea ce se afla in preajma sa.
Apar astfel 7 faclii de foc in fata tronului, "care sunt cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu". Numarul 7 apare deseori in Biblie. Creatia a insemnat 6 zile (in a sasea zi a fost facut omul), plus una, când Dumnezeu s-a odihnit. Simbolic, si curcubeul care inconjoara amintitul tron e reprezentat de numarul 7, câte culori are el. Dar curcubeul este si legatura stabilita de Divinitate cu omul, dupa Potop, ca semn al echilibrului si al luminii ceresti, stiut fiind ca exact cele 7 culori ale sale alcatuiesc impreuna lumina alba, cum o numesc fizicienii. Fiinta umana e si ea puternic marcata de acelasi numar. In zona capului, avem 7 orificii, reprezentând 4 dintre cele 5 simturi obiective – vazul, auzul, mirosul si gustul (4 este o alta cifra-simbol foarte importanta, dupa cum vom vedea).
Glandele endocrine, garanti ai vietii noastre, sunt tot atâtea: epifiza, hipofiza, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele si partea endocrina a pancreasului si a organelor genitale. Nevazute cu ochii omului obisnuit, cele 7 centre energetice, numite si chakre, alcatuiesc coloana vertebrala a corpului energetic uman, deplasarea, blocarea sau functionarea deficitara doar a uneia creând mari probleme persoanei respective. De asemenea, V. Ciorici aminteste si ca primele batai ale inimii fatului se inregistreaza dupa 7 saptamâni de sarcina, adica 7×7 zile.
"Iar in mijlocul tronului si imprejurul tronului, patru fiinte, pline de ochi, dinainte si dinapoi", scrie Sf. Ioan Teologul. Chipurile lor – de leu, de vitel, de om si de vultur – ii simbolizeaza pe cei patru evanghelisti. Numarul reprezinta insa si cele 4 anotimpuri (trecere din zona cosmica spre cea terestra), si cele 4 elemente zodiacale de baza, stihiile cunoscute ca aer, foc, apa si pamânt. Privitor la corpul uman, el mai cuprinde 4 micro-cosmosuri identice cu structura generala: ochiul, urechea, palma mâinii si talpa piciorului. Sunt, de fapt, binecunoscutele zone reflexogene, folosite din vremuri imemoriale si pentru tratamente ale intregului organism.
Nu e deloc lipsit de importanta faptul ca pe ureche exista proiectia fetusului si pe aceasta 365 de puncte energetice (câte zile are un an!), utilizate cu succes in acupunctura. Ochiul are si el 12 meridiane si 365 de puncte pe iris, folosite in diagnosticare si in tratamente specifice. Dar 12 este si numarul meridianelor-perechi, carora li se adauga cele doua numite de V. Ciorici de concepere si de guvernare, Tatal si Fiul sau alfa si omega, inceputul si sfârsitul. Pe meridianele respective, se situeaza 365 de puncte energetice, de asemenea folosite in acupunctura; la fel, si in palme, si pe talpi. In textul analizat, acestea ar fi de fapt ochii nenumarati ai celor patru fiinte.
Un element in plus vine o data cu textul biblic, sa argumenteze teoria colaboratorului nostru. Aducând laude Creatorului, cele patru fiinte "odihna nu au, ziua si noaptea". Aceasta neodihna nu ar fi altceva decât curgerea continua a fluxului de energie, prin fiinta umana, facându-ne sa ne identificam sub o anumita forma cu insasi Fiinta Divina. Lucru afirmat si de Sf. Apostol Pavel: "(…) câti sunt mânati de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu".
In fine, spatiul ne permite ca din demonstratia lui Volodea Ciorici sa mai remarcam doar un punct important. Crucea crestina reprezinta si corpul omului (când ne inchinam corect, punem in echilibru energia din noi, lucru la care ne vom referi cu alt prilej). Cele 4 extremitati ale sale sunt marcate de cele 4 stihii amintite mai sus, insa acest intreg nu poate exista fara al cincilea punct, aflat la intersectia dintre verticala si orizontala, la cruce: este spiritul, divinitatea din noi.
Pe corpul fizic, el corespunde timusului, glanda care asigura imunitatea organismului. Stresul, sentimentele negative inhiba activitatea sa si ne imbolnavim grav (aici se afla si chakra inimii), lumina divina nu mai patrunde in noi si iubirea ne paraseste. Oare de ce, astazi, afectiunile cardio-vasculare sunt din ce in ce mai raspândite in lume?…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii