Aceasta intrebare ii incita pe astronomi dupa recentele survolari ale micului satelit al lui Saturn – aflat la 1,5 miliarde de kilometri de Terra – de catre sonda spatiala Cassini. Misiunea sa a inceput in urma cu 5 ani in vecinatatea satelitului, al saselea ca marime (diametrul 504 km) al planetei cu inele. Sfera de gheata stralucitoare – fotografiata de Voyager 2 in 1981 – a devenit acum o tinta predilecta a vanatorilor de extraterestri. In timpul vizitelor sondei Cassini, Encelade s-a aratat a fi un corp foarte activ, animat de miscari tectonice si de gheizere puternice, indicii care presupun existenta unui ocean lichid sub crusta de gheata, propice dezvoltarii vietii.
Marea ancheta a inceput in 2005, la un an dupa debutul misiunii Cassini. Ajunsa la destinatie dupa o calatorie de 7 ani, sonda exploreaza sistemul lui Saturn si apoi se intoarce spre satelit pentru a-l fotografia contre-jour, Soarele luminandu-l din spate. Cliseele au dezvaluit gigantice „panase” de particule fine care tasnesc la Polul Sud cu o viteza de 2200 km/h. S-a remarcat si existenta unui criovulcanism activ: zeci de gheizere ce proiecteaza vapori de apa si cristale de gheata la cateva sute de kilometri altitudine. Aceste jeturi puternice alimenteaza gheata inelului exterior al lui Saturn. Atentia astronautilor s-a deplasat apoi spre Polul Sud, o regiune cu o morfologie originala.
Este vorba despre un vast teritoriu umplut cu gheata, intretaiat de falii lungi, ca si cum o felina cosmica ar fi zgariat aceasta suprafata. Aceste fisuri se intind pe o distanta de 100 de km, curbandu-se la capat. In 2008, Cassini le-a survolat la doar 50 km altitudine, fotografiind pantele inclinate in forma de V, care se infunda pana la adancimi de 300 de metri. Din aceste valtori tasnesc gheizerele. Gurile lor se deplaseaza frecvent intrucat apa ingheata rapid formand dopuri care inchid orificiile. Realizand harta temperaturilor, astonomii au observat ca izvoarele gheizerelor coincid cu regiunile calde din falii.
Exista mari diferente termice intre aceste zone in care se inregistreaza temperaturi de –100ºC pana la –50ºC fata de restul suprafetelor satelitului in care temperatura medie e de –200ºC. In subsol temperaturile sunt evident superioare. Care e sursa caldurii din interior? E foarte posibil sa fie vorba despre radioactivitate. (Pe Terra, 70% din caldura geotermica provine din dezintegrarea radioactiva a izotopilor aflati in roci.) Astronomii au reusit sa deduca masa si densitatea medie a satelitului, pornind de la perturbatiile traiectoriei sondei spatiale Cassini in timpul trecerii prin apropierea sa: 1,6 g/cm3, ceea ce inseamna ca e constituit in proportie de 60% din roci.
Explicatia prezentei gheizerelor pe Encelade se sprijina pe existenta rezervelor de apa lichida din apropierea suprafetei. Aflate in contact direct cu spatiul, aceste pungi de apa presurizata s-ar condensa sub forma de particule de gheata. Prezenta unui ocean lichid la cativa zeci de kilometri adancime ar explica si alte fenomene. Cum ar fi, de pilda, cel al tectonicii gheturilor, observata toamna trecuta. In timpul unui survol, in 31 octombrie, la doar 25 km altitudine de suprafata, sonda Cassini a inregistrat schimbari notabile in raport cu survolurile din 10 august si 9 octombrie. Faliile sunt supuse unor procese dinamice, asemanatoare miscarilor tectonice ale scoartei terestre.
Stratul de gheata e mobilizat nu doar de miscarile de convectie ale magmei ci si prin maree puternice, care agita un ocean subteran de apa lichida. Traversand „panasele” gheizerelor, sonda Cassini a analizat compozitia lor chimica: vapori de apa, 80% metan, bioxid de carbon, azot, acetilena, etan, pro-pan etc. O suita de molecule simple, dar organice, asemanatoare cu cele aflate in comete si care, combinate cu apa, pot duce la o chimie complexa. Energie, chimie organica, apa lichida: iata ingredientele necesare vietii. Pentru a confirma aceste observatii si ipoteze, cercetatorii militeaza pentru trimiterea unei misiuni robotizate pe Encelade.
DORIN MARAN
Comentarii