Lentile indreptate spre cer si spre micul infinit

Galileo Galilei a fost primul om care a observat cerul cu o luneta si care si-a dat seama ca Luna nu e o sfera cu suprafata neteda, asa cum credea Aristotel, ci plina de „munti si vai”, ca Jupiter e inconjurat de patru sateliti, ca vasta Cale Lactee este o aglomeratie de stele. Observatii pe care le-a mentionat, in 1610, in cartea sa Sidereus Nuncius (Mesagerul stelelor), alaturi de o seama de desene. Totul prin intermediul unui tub cu doua lentile, pe care l-a realizat in 1609, inspirandu-se din lunetele care circulau in Europa de cativa ani, folosite de obicei in razboaie pentru observarea miscarilor inamicului.

    Luneta lui Galileo, care marea obiectele de doar 20-30 de ori, fara sa poata patrunde in secretele Universului, a produs o revelatie in randul oamenilor de stiinta. Cateva decenii mai tarziu, englezul Robert Hooke realizeaza un microscop cu lentile multiple, observand lucruri banale picatura de apa, firul unei tesaturi sau o bucata de lemn – sau scrutand intimitatea anatomica a unor vietuitoare (insecte, esantioane de lemn etc.), descoperind elemente niciodata cunoscute din microstructurile acestora. Hooke constata, de pilda, ca lemnul de pluta este constituit dintr-un mozaic de mici spatii inchise, pe care le numeste, impropriu, celule. O structura care explica elasticitatea, greutatea mica si flexibilitatea plutei.
  

 Urmasul lui Hooke, olandezul Antoni van Leenwenhoec, face descoperiri cu un microscop mai performant, pratrunzand in „micul infinit”, identificand bacterii, protozoare, spermatozoizi, globule rosii… Din aceste demersuri se va naste biologia celulara, care va pune in evidenta chiar si structura bacteriilor si a virusilor.   Rand pe rand, fizicienii vor descoperi electroni, protoni si neutroni, utilizand microscoape electronice. Stiinta moderna datoreaza enorm acestor pionieri ai tehnologiilor optice si ai instrumentelor inventate de ei.

Microscopia emancipeaza stiinta

    Microscopul cu lentile multiple inventat in 1665 de englezul Robert Hooke fascineaza lumea savanta. Universul invizibil cu ochiul liber poate fi acum scrutat in mici detalii. Sunt studiate insecte, mucegaiuri, tesuturi umane sau animale, deschizandu-se astfel o noua perspectiva in scrutarea lumii interioare a formelor de viata dar si a esantioanelor din lumea neviului.

Telescopul unui necunoscut

    A fost inventat de Newton in 1671, care-si prezinta inventia – un telescop catadioptric – la Societatea Regala din Londra (pe vremea aceea Newton era necunoscut).
    A realizat acest instrument stiintific, inlocuind lentila lunetei cu o oglinda concava. Ideea nu era noua, dar telescopul sau a fost cel dintai care a functionat. Obiectele vizate apar de asta data mult mai mari, in raport cu luneta, telescopul avand totodata capacitatea de a limita dispersiile de culori (aberatii cromatice) care dau o imagine vaga, imprecisa a obiectelor. Un pas extrem de important spre observarea mai exacta a Universului.

Atuurile fotografiei

    Perfectat dupa 1840, aparatul de fotografiat inventat de francezul Jaques Mandé Daguerre, fixeaza unele imagini observate prin microscop ale unor esantioane din lumea vie si nevie sau imagini obtinute prin telescop, reducand subiectivitatea utilizatorilor acestor aparate, detaliile imaginilor fotografice fiind studiate sub microscop.

Razele X

    In 1895, fizicianul Röntgen realizeaza un aparat care utilizeaza razele X, reusind sa patrunda in interiorul corpului uman; o revolutie in lumea stiintifica. Medicina il preia pentru a diagnostica diverse maladii. Cele dintai radiografii au fost realizate la spitalul Tenon din Paris.

Primul telescop urias

    Sustinut de generozitatea unor oameni bogati, un grup de astronomi californieni realizeaza un telescop cu un diametru de 1,5 metri, pe care il instaleaza pe muntele Wilson (foto sus). Se deschide astfel o noua era pentru astronomie, Universul putand fi observat la departari din ce in ce mai mari. Cativa ani mai tarziu, in acelasi loc va fi instalat telescopul Hubble cu un diametru de 2,5 metri, realizat de Edwin Hubble. Dupa primele scrutari ale Universului s-a ajuns la concluzia ca galaxia Calea Lactee nu e singura din Univers.

Uriasul clarvazator

    A fost realizat in 1931, cu participarea mai multor fizicieni, dupa o idee a cercetatorului francez Victor de Broglie comunicata in 1924, iar in 1938 i s-a alaturat cel cu baleiaj. Cele doua instrumente vor permite scrutarea „micului infinit” dincolo de 200 nanometri (limita microscopului optic).

DORIN MARAN