Dupa ce l-am vazut pe ecrane ca pe un (utopic, in realitate) personaj de film, vom avea ocazia sa-l admiram pe faimosul Spider-Man plimbandu-se chiar pe fatadele blocurilor noastre sau chiar pe tavane. Si noi insine vom putea devenit, temporar, „oameni-paianjen”, destul de curand: cam peste 10 ani. Totusi, ca sa nu nedreptatim alta specie animala, precizam ca incredibilele acrobatii vor fi posibile datorita micutei soparle asiatice gecko tokay.
O soparla… colanta
Reptila amintita traieste in zonele calde si are o caracteristica anatomica uluitoare, considerata multa vreme o enigma. Degetele sale sunt acoperite cu lamele adezive, care ii permit sa se deplaseze cu usurinta pe suprafetele cele mai lunecoase. De pilda, cu un singur deget, ea poate sa se „agate” de o placa de sticla.
Aceasta ciudatenie l-a inspirat pe cercetatorul italian Nicola Pugno, specialist in materiale, care s-a gandit ca si omul poate atinge performante similare, daca este dotat cu incaltari si cu manusi care sa aiba pe suprafata de contact un gen de lamele ca ale soparlei gecko. Pentru a fabrica asemenea particule fine si rezistente, cercetatorul a ales un material la fel de straniu: nanotuburi de carbon. Acestea au diametrul de numai cativa nanometri (o miliardime de metru), formati din atomi dispusi in forma de fagure si sunt de 100.000 de ori mai fine decat firul de par.
Padurile microscopice
Datorita legaturilor solide dintre atomi, minusculele tuburi pot fi de 100 de ori mai rezistente decat otelul, dar de 6 ori mai usoare, deoarece nu contin si atomi de fier. Inventia seamana mult cu lamelele de pe degetele soparlei gecko. Pana la un punct: la animal, lamelele se ramifica spre extremitati, la fel ca ramurile unui copac.
Cand gecko se urca pe un perete, filamentele atrag moleculele de la suprafata, gratie unor forte (Van der Waals), iar cele patru labute ale sale formeaza „paduri” extrem de dense, care multiplica efectul de milioane de ori. Si-atunci, cum se va desprinde de materialul pe care s-a lipit atat de bine? Simplu: isi impinge piciorul in fata, unghiul de contact se modifica si reptila se deplaseaza fara eforturi suplimentare. Iar nanotuburile de carbon actioneaza intr-un mod similar, astfel incat, cu putin antrenament, si un om masiv va putea face plimbari pe tavan!
De la reptile, la astronauti
Senzationala inventie, dar la ce poate folosi? Pugno s-a gandit sa doteze cu nanotuburile sale manusi si incaltari speciale, purtate de cei ce practica activitati dificile, cum este industria forestiera. Dar se-ntelege ca o asemenea minune a atras si specialisti din alte domenii. De exemplu, astronautii si militarii vor folosi cu eficienta echipamente atat de usoare si de performante. In statiile spatiale, imponderabilitatea nu le va mai juca feste celor dintai, mai ales ca, fiind mai putin grele, minusculele particule de carbon vor da rezultate superioare.
Cat despre militari, in cadrul operatiunilor de comando ei vor putea actiona mai rapid, daca vor fi nevoiti sa escaladeze cladiri si sa se deplaseze pe suprafete abrupte. Iar ca sa ne gandim si la noi, ne-am putea imagina un insolit mijloc de locomotie al viitorului, in contextul marilor aglomerari. Asadar, nu ramane decat sa incepem antrenamentele.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii