Departe, foarte departe, la 3,6 miliarde de kilometri, se afla o planeta care arde si se evapora. O planeta terifianta, cu un ocean de lava care fierbe la temperaturi de peste 2400ºC.
O planeta care poarta numele de Corot-7b, una dintre cele 330 de exoplanete – in orbita in jurul unui soare – descoperita in 2009. O planeta constituita in cea mai mare parte din roci avand un diametru de 1,7 ori mai mare decat cel al Terrei si o masa de 5 ori mai mare. O planeta, supraincalzita, care a pierdut cantitati fabuloase de gaz.
Distanta care o separa de steaua sa e de doar 2,5 milioane km (fata de 150 milioane in cazul Terrei). Ceea ce explica temperaturile sale fabuloase, cel putin pe jumatate din suprafata sa. Asemenea Lunii, Corot-7b isi arata stelei sale aceeasi fata. O stea ce pare de 60 de ori mai mare decat Soarele nostru si care e fixa.
Roci in fuziune
Pe masura ce ne apropiem de zona frontiera dintre zi si noapte, temperatura scade la 2000-1000ºC… La limita dintre cele doua fete, temperatura e probabil apropiata de cea medie de pe Terra (15ºC). Apoi incepe o noapte eterna si inghetata. In aceste locuri care n-au vazut niciodata lumina zilei, rocile sunt inghetate la -200ºC. De undeva de sus, dintr-o masa uriasa de nori ploua cu pietre care se infunda in magma. De unde vin acesti nori bizari, de culoare portocalie si bruna cu ploile lor de pietre?
Cercetatorii apreciaza ca atmosfera din acest infern are „miresme” de sodiu, potasiu, oxid de siliciu, fier. Conform modelelor elaborate rocile, probabil identice cu cele de pe Terra, sunt atat de incalzite incat sfarsesc prin a se evapora partial. Compusi usori precum sodiul, se ridica in cerul planetei, unde temperatura descreste cu altitudinea, asa cum se intampla si pe Terra. Sodiul se condenseaza formand norii misteriosi. Elementele mai grele urca la inaltimi mai mici, condensandu-se mai rapid, dupa care cad in ploaie.
Corot-7b s-ar fi format mai departe de soarele ei dupa care a inceput sa se apropie de el. Un gen de migratie frecvent in cazul exoplanetelor. Astronomii spera sa aiba posibilitatea de a studia nucleul ei, (ceea ce e imposibil in cazul altor planete gazoase precum Jupiter) care se ascunde sub un strat gazos de aproximativ 60.000 km. Un studiu care ar permite dezlegarea de noi mistere din Sistemul nostru solar.
DORIN MARAN
Comentarii