Radiografia unui mister      APARITIA UNEI NOI SPECII UMANE: Copiii cosmos

    
     Mai mult ca sigur ca echipajele misiunilor spatiale de lunga durata vor fi mixte dupa cum mentionam intr-un numar anterior al revistei.    
         
     .
    
     Mai mult ca sigur ca echipajele misiunilor spatiale de lunga durata vor fi mixte dupa cum mentionam intr-un numar anterior al revistei.    
         
     …Mixte?!    
         
     Bineînteles! În afara de cei sortiti dumnezeirii prin manastiri, nu prea s-ar gasi multi în stare sa-si lase iubitul sau iubita „acasa”, pe Terra, pentru o lunga perioada de vreme… Adica ani si ani. Sau daca n-ar sti ca acolo, în înfruntarea negurilor Cosmosului, s-ar putea sa-si afle, printre cei ce alcatuiesc echipajul, „jumatatea” visata! Trecând cu delicatete peste primele minute ale conceptiei unei noi fiinte umane – minute nu lipsite, la rândul lor, de multe „impedimente” datorate lipsei aceleiasi atractii… gravitationale – sa consemnam ca, din însasi prima clipa a fecundatiei, omenirea va cunoaste cea mai teribila experienta biologica din întreaga ei existenta: aparitia unei noi specii umane!…    
     Probleme etice sau morale de genul celor ridicate de experientele clonarii umane vor parea… simple vorbe de claca fata de acelasi tip de probleme pe care le va pune nasterea unor oameni în Cosmos! Sa ne gândim: asadar, atunci când ne nastem, organismul nostru este deja pregatit sa înfrunte conditiile de mediu oferite de Terra. Gravitatia a actionat asupra fatului în rastimpul celor noua luni, la fel câmpul magnetic terestru si fondul natural de radiatii. Chiar daca, în cazul astronautilor, organismul va fi într-un mediu artificial, specific navei cosmice, la întoarcerea pe Terra organismul îsi va „reaminti” modul cum a reactionat la conditiile terestre înainte de calatoria în Cosmos. În cazul în care fecundatia, cele noua luni de sarcina si nasterea se vor petrece în spatiul cosmic, organismul nou-nascutului va fi adaptat conditiilor oferite de nava cosmica. În primul rând, lipsa gravitatiei va antrena modificarile fiziologice si anatomice pe care deja le cunoastem – sistem osos fragil, sistemul cardiovascular va functiona cu presiune sanguina uniforma în întregul organism s.a.m.d. Procesul de crestere va fi, de bunaseama, influentat – nu stim daca în bine sau în rau. Ne putem astepta, în al doilea rând, la modificari sensibile, înca din momentul conceperii, datorate fondului de radiatii cosmice ionizante, mult superior nivelului de radiatii de la nivelul solului…    
     În orice caz, Copiii Cosmosului vor fi în buna masura diferiti fata de toti fratii lor pamânteni! Cât va dura calatoria cosmica – nici o problema! Dar odata ajunsi la destinatie – fie aceasta o alta planeta, fie chiar Terra – primejdia mortii le va interzice sa paseasca vreodata pe solul oricarei planete… Organismul lor, cu toate ca va mosteni ereditar toate informatiile necesare, nu va avea CE sa-si „aminteasca” despre conditiile de mediu planetar… De ce? Fiindca organismul lor nu s-a confruntat niciodata cu forta de atractie gravitationala, asa încât sistemul cardiovascular va fi primul care va ceda la efort, iar scheletul se va frânge sub propria greutate… Asadar, acesti oameni nu vor mai apartine Terrei, ci numai Cosmosului, sortiti fiind sa-si petreaca întreaga viata pe statiile orbitale… Iar copiii lor, la rându-le, vor fi tot mai departati de noi, ca fiziologie si chiar, poate, ca anatomie. Va aparea astfel o noua specie, desprinsa din trupul speciei umane terestre, care va lua în stapânire Universul în numele nostru, al pamântenilor!…    
         
     …Utopie? Premonitie?…    
         
     Numai viitorul ne va putea spune daca prognozele de azi ale oamenilor de stiinta au fost sau nu conforme cu adevarul realitatilor din veacurile viitoare… sau poate chiar mai apropiate noua, din deceniile ce vor urma!