Albine contra minelor personal
Potrivit Comitetului International al Crucii Rosii, exista in prezent cel putin 120 milioane de mine antipersonal ingropate pe teritoriile a peste 70 de tari. Lunar, ele ucid in jur de 800 persoane si mutileaza alte 1200 iar, pe de alta parte, milioane de hectare unde se afla plantate incarcaturile mortale sunt improprii culturilor agricole.
Albine contra minelor personal
Potrivit Comitetului International al Crucii Rosii, exista in prezent cel putin 120 milioane de mine antipersonal ingropate pe teritoriile a peste 70 de tari. Lunar, ele ucid in jur de 800 persoane si mutileaza alte 1200 iar, pe de alta parte, milioane de hectare unde se afla plantate incarcaturile mortale sunt improprii culturilor agricole. Marele paradox: desi 122 de tari au semnat in 1977 tratatul de interzicere a minelor antipersonal, in fiecare saptamâna se planteaza alte 40.000 de asemenea arme. De fapt, e paradox, iresponsabilitate ori complicitate tacita?
Dresura in 10 secunde!
Pericolul greu de estimat, reprezentat de sinistra concluzie mentionata mai sus, a determinat echipele de cercetatori din domeniul militar sa caute modalitati de detectare a minelor, cât mai putin riscante. Astfel au ajuns la solutia insolita – insa extrem de eficace – de a dresa albine in acest scop. Argumentul optiunii il reprezinta mirosul extrem de bine dezvoltat la aceste himenoptere, capabile sa depisteze cea mai slaba prezenta a trinitrotoluenului (TNT), de la distanta. Si nu e singura lor misiune.
Sa vedem insa cum poate fi „convinsa” o albina sa caute mine, in loc de flori. Pare incredibil, dar dresura respectiva dureaza doar in jur de 10 secunde, gratie adevaratului geniu al insectei, nu doar inaltei tehnologii inventate de om. Comparativ cu câinele, de pilda, simtul sau olfactiv este cu mult mai puternic, ca si capacitatea de a memora un foarte mare numar de mirosuri diferite. Reflexul pavlovian functioneaza si aici. Intr-o prima faza, un anume miros (cel de TNT, in cazul nostru) este asociat cu apa indulcita. Urmeaza prezentarea doar a mirosului, moment in care albina actioneaza in mod reflex, scotând limba, in speranta ca va primi hrana dulce. La fel se va comporta in orice alta situatie similara, in prezenta minelor reale. Mai mult decât atât, albina-artificier transmite informatia si celorlalte lucratoare cu care vine in contact. In fine, un alt avantaj deloc neglijabil pentru militari: albinele pot fi folosite in orice zona climatica.
Batalionul viespilor
Ruda vitrega a albinei, respectiv specia de viespi Microplitis croceipes, are „nasul” de 100.000 de ori mai sensibil decât cel mai performant detector artificial! Datorita lui, repereaza in natura omizile, lacustele si paianjenii in corpurile carora isi depune ouale. Dresate de cercetatorii Pentagonului, viespile detecteaza amenintarile chimice, la fel cum se procedeaza si in cazul albinelor cautatoare de mine. Numai ca pentru toate aceste actiuni militare, fiecare „desant” trebuie sa tina legatura permanenta cu baza terestra. Problema rezolvata destul de ingenios de militari.
In conditii reale, câmpul de lupta se prezinta sensibil diferit fata de unul pentru experiemente. De aceea, cercetatorii au realizat un fel de… harnasament minuscul, plasat pe toracele albinei si sustinând o antena pentru emisie-receptie. Aceasta capteaza emisia unui radar clasic, retransmitând-o cu un adaos de armonice (frecvente multipli ai celei originare). Astfel, insecta este precis localizata si se va cunoaste locul de oprire, din zona minata.
Obstacole
Exista si unele obstacole in utilizarea albinelor pe post de artificieri. Frigul si perioada nocturna reprezinta repere naturale mai greu de surmontat. Un al treilea – aglomerarile umane si terenurile nedegajate, unde exista riscul pierderii albinelor de pe radar. Punând insa in balanta avantajele – succint prezentate mai sus – si piedicile in colaborarea (totusi, in scopuri pozitive) dintre om si albina, sub aspectele respective, trebuie sa recunoastem ca natura ne ofera inca o magistrala lectie de inteligenta aplicata.
Planete similare Pamântului
Un cvartet de exoplanete mici si stâncoase orbiteaza în jurul stelei Barnard,...
Comentarii