S-a declansat razboiul nuclear invizibil?

In momentul în care NATO a început sa foloseasca noi arme de distrugere în Iugoslavia, tot mai multe voci se întreaba care va fi viitorul pentru cetatenii din Balcani. Si se gândesc în primul rând la poluarea puternica a zonei, atât de teribila încât ar putea afecta sanatatea milioanelor de oameni prezenti în aceasta zona.
In momentul în care NATO a început sa foloseasca noi arme de distrugere în Iugoslavia, tot mai multe voci se întreaba care va fi viitorul pentru cetatenii din Balcani. Si se gândesc în primul rând la poluarea puternica a zonei, atât de teribila încât ar putea afecta sanatatea milioanelor de oameni prezenti în aceasta zona. Într-un articol semnat de George Monbiot în „The Guardian” din 22 aprilie 1999, se pomeneste chiar de poluanti mortali. Ei au aparut o data cu bombardarea rezervoarelor chimice de lânga Belgrad care contineau un amestec complex de hidrocarburi numit „nafta”. Alte rezervoare contineau phosgene si clorina (ambele substante folosite ca arme chimice în primul razboi mondial) dar si acid clorhidric. Cum rezervoarele au ars, o ploaie otravita s-a abatut peste Belgrad, aceste otravuri mortale s-au scurs în Dunare si au ajuns si în România. Faptul ca specialistii nostri în poluare nu observa acest lucru este din pricina faptului ca ei nu au aparatele de masura pentru aceste substante toxice. Ideea e ca ar trebui sa faca rost de ele foarte repede.
       
     Nenorocirea este ca aceste otravuri nu ucid populatia imediat. Otravurile chimice au intrat în sol si în pânzele freatice si, în timp, vor cauza populatiei din Iugoslavia îmbolnaviri grave, cum ar fi cancer, malformatii ale nou-nascutilor. Alti compusi chimici otravitori vor fi raspunzatori pentru distrugerea sistemului nervos sau pentru aparitia bolilor de ficat. E vorba de efectele unui razboi chimic. Pe lânga asta NATO a declansat si un razboi nuclear invizibil. În timpul razboiului din Golf, NATO a folosit un nou fel de munitie: gloante si bombe cu învelis de uraniu neîmbogatit (UN). Când aceasta munitie explodeaza, ea se transforma în mii de particule, suficient de mici pentru a fi inhalate. A. I. E. A. spune ca, daca 50 de tone de praf de UN au fost împrastiate în Irak, 500000 de oameni urmeaza sa moara de cancer. Atunci, sustin membrii unei asociatii din Man-chester, în Irak au fost aruncate în lupta între 700 si 900 tone de UN. Rezultatul? Au crescut de peste sapte ori cazurile de leucemie si de cancere rare în Irak. Mii de copii irakieni s-au nascut cu malformatii grave.
       
     Ce se întâmpla în Iugoslavia si poate efectele nu ne vor ocoli nici pe noi? Noile arme aruncate în lupta de NATO aduc poluare si poluarea asta, de tip nou, va ucide lent. Autorul articolului a întrebat la un briefing al Ministerului Apararii din SUA daca în Iugoslavia s-a folosit munitie cu UN si raspunsul purtatorului de cuvânt a fost „Cu siguranta, nu”. Nesigur, George Monbiot a repetat aceeasi întrebare si la un briefing NATO. „E folosit în unele munitii americane” a fost raspunsul. Concluzia autorului: „E cel mai murdar razboi pe care l-a purtat Vestul: nu se încearca distrugerea unui guvern, se încearca distrugerea viitorului în zona. Pentru ca un razboi care încearca sa distruga fabricile chimice si instalatiile petroliere, care împrastie munitie radioactiva în orase, poluând pamântul si apa, este un razboi împotriva oricui: civili si militari, vii si nenascuti, sârbi dar si vecini”. Si la acest aspect ar trebui sa fie mai atente si autoritatile noastre: poluarea nu ne omoara pe loc, doar ne pune în pericol viitorul.