Dupa o serie de încercari mai mult sau mai putin reusite programe SETI (Cautarea Inteligentei Extraterestre), ultimul nascut din seria organizatiilor mondiale care îsi propun continuarea cautarii dovezilor existentei unor forme extaterestre de viata în Unviers, a reusit sa supravietuiasca. Mai mult, pâna în anul 1993 a beneficiat de fonduri NASA pentru desfasurarea activitatilor sale.
Dupa o serie de încercari mai mult sau mai putin reusite programe SETI (Cautarea Inteligentei Extraterestre), ultimul nascut din seria organizatiilor mondiale care îsi propun continuarea cautarii dovezilor existentei unor forme extaterestre de viata în Unviers, a reusit sa supravietuiasca. Mai mult, pâna în anul 1993 a beneficiat de fonduri NASA pentru desfasurarea activitatilor sale. Când aceasta finantare a fost oprita, nimeni nu a renuntat, ci au început sa fie cautate noi forme de organizare. Asa s-au nascut…
Liga SETI si premiile sale
Liga SETI a devenit foarte activa dupa 1993, cautând o „privatizare” a cercetarii si în acest fascinant domeniu al cautarii vietii extraterestre. O idee aparte s-a nascut în anul 1995, cu ocazia unui „dineu SETI”, când sociologul Donald Tarter a propus un premiu anual, denumit „Giordano Bruno Memorial Award”, în amintirea celebrului calugar italian ars pe rug în 1600, printre altele pentru ca a sustinut ideea existentei unei multitudini a lumilor locuite în Univers. Iar câstigatorul de anul acesta, inginerul german Peter Wright, readuce interesul asupra unui domeniu de imensa importanta în particular pentru acest tip de cercetari:Radioastronomia
Începutul a avut loc la începutul anilor 1930: Karl Jansky, fizician la Laboratoarele Bell, identifica pentru prima oara unde radio provenind din zona Caii Lactee. În curând, un inginer din Wheaton, Illinois, Grote Reber, construieste prima antena în forma atât de familiara astazi de farfurie, pe care o plaseaza în chiar curtea casei sale.
De-abia dupa razboi însa, începând din 1946, se naste ceea ce numim astazi radioastronomie si cercetatorii pot dispune de o harta a „universului invizibil”, cel în care doar cu ajutorul ochilor nostri si al telescoapelor optice nu avem acces. Laureatul de anul acesta al Premiului Bruno a fondat Clubul European de Radioastronomie, a construit primul radiotelescop al acestei asociatii si a devenit primul participant european la proiectul Argus al Ligii SETI. De ce este atât de importanta radioastronomia în cautarea ET? Pentru ca ea este cea care ne permite sa fim oricând gata, sa fim „acolo”, permanent în ascultare. Pentru ca…
Viata apare în prima clipa în care o poate face!
Fara sa fi primit si ea vreun premiu, Prof. Aneila Sargent, Directorul Radio-Observatorului Owens Valley, California, Presedintele Societatii Americane de Astronomie si profesor de astronomie la Caltech, aduce o precizare extraordinara: utilizarea noii generatii de telescoape, extrem de puternice, va permite misiunilor spatiale planificate (care vor plasa patru noi telescoape pe orbita) sa obtina dovezi ale vietii extraterestre în urmatorii 20 de ani! „Viata apare în clipa în care o poate face, nu asteapta pâna când conditiile devin mai bune – spune Prof. Sargent – si tocmai acesta este un motiv ca si alte forme de viata sa existe în Univers.” Optimism? Când nici pâna acum nu s-a gasit vreun indiciu al existentei apei, oxigenului sau ozonului – cele trei elemente esentiale pentru existenta vietii – pe planetele extrasolare! „Cred ca vom avea nevoie de 20 de ani. Raspunsul s-ar putea sa fie nu, dar trebuie sa-l aflam – într-un fel sau altul. Personal, sunt înclinata sa cred ca va fi da. Sunt destul de optimista ca un fel de viata exista undeva, dar nu as merge atât de departe încât sa spun ca ar fi viata umana…” Dar, daca exista, atunci…
Cum sa cautam viata ET?
Metoda Prof. Sargent este studierea sistematica a stelelor formate începând de acum 4,5 miliarde (vârsta Sistemului Solar): din observarea lor putem obtine informatii privind modul în care s-au format sistemele planetare si, poate, calea pe care a urmat-o materia organica în evolutia sa spre aparitia vietii. Nu neaparat o viata identica cu a noastra dar, oricum, UN fel de viata!
Astronomia permite de pilda studierea discurilor de gaz si praf din jurul stelelor. Un asemenea disc, de zece ori mai mare decât întregul nostru Sistem Solar, a fost descoperit în jurul unei stele tinere din Constelatia Auriga. Ce se cauta? Informatii din „stadiul intermediar” dintre viata obisnuita a stelei si momentele care preced imediat formarea sistemului sau planetar. În particular, exact acesta este lucrul care se asteapta de la probele de pe Marte!
De ce SETI?
Daca Sistemul Solar are vârsta de 4,5 miliarde de ani, primele forme de viata au evoluat pe Pamânt acum 3,9 miliarde de ani. Tocmai aceasta capacitate de a reactiona atât de rapid la noile forme de existenta au determinat-o pe Prof. Sargent sa afirme ca viata ar putea sa faca acelasi lucru si pe alte planete. Mai ales ca au fost descoperite numeroase planete extrasolare, unele dintre ele gravitând în jurul unor sori diferiti de al nostru – pulsarii. Daca si cum se pot deschide canale de comunicare cu aceste posibile civilizatii – iata marea problema pe care doar programe internationale cum este SETI o vor putea rezolva. Sperante? Au fost investigate peste 100 de stele. Fara nici un rezultat. Dezamagire? Prof. Sargent ramâne optimista: în fond, „nu au trecut decât 500 de ani de când Copernic a afirmat ca Pamântul nu este centrul Universului”…
Reciclare prin lichefiere hidrotermala
In prezent la nivel mondial doar 10-15% din deseurile de plastic pe...
Comentarii