Ceea ce urmeaza este povestea unui supercomputer, construit de una din cele mai mari si mai puternice companii de calculatoare din lume pentru..
Ceea ce urmeaza este povestea unui supercomputer, construit de una din cele mai mari si mai puternice companii de calculatoare din lume pentru… Stephen Hawking. O boala aberanta i-a luat rapit lui Hawking totul, înca de acum aproape 40 de ani, incercând sa-l transforme într-o leguma. Uitând totusi sa-i mai ia un lucru: mintea. Si miracolul s-a produs. Refuzat de viata, Stephen Hawking devine el însusi generator de viata – creeaza sau recreeaza o lume în care obiectul principal de interes este Universul însusi. La 60 de ani, Profesorul Hawking, detinatorul Catedrei Lucasiene de Matematica de la Cambridge, aceeasi pe care o detinuse cu patru secole în urma Isaac Newton, se pregateste pentru pasul urmator: re-crearea, cu ajutorul acestui supercalculator, a primelor fractiuni de secunda dupa Big Bang…
PROIECTUL COSMOS
La jumatatea lunii ianuarie a.c. se anunta ca o firma californiana primise comanda de fabricare a unui supercomputer dedicat studiului originii Universului sub conducerea Prof. Stephen Hawking si a Grupului sau de cosmologie de la Universitatea Cambridge. Acest server de mare putere va constitui nucleul unei noi retele britanice de calcul – cel mai eficient mod de a ataca problemele de o extraordinara complexitate ale Cosmologiei, un fel de echivalent, daca vreti, al retelelor de antene care capteaza semnalele din Univers si reconstituie în acest fel imaginea sa de ansamblu. Astfel se va putea „modela” evolutia Universului, înce-pând de la primele fractiuni de secunda dupa Big Bang si pâna în ziua de astazi, acoperind deci o istorie de 15 miliarde de ani. Serverul SGI Origin 3800, care va suferi anul viitor si prima adaptare si modernizare, urmeaza sa devena cel mai puternic computer dedicat cosmologiei din Marea Britanie. SGI – bine cunoscuta pâna acum sub numele de Silicon Graphics – a furnizat, de altfel, proiectului COSMOS super echipamente de calcul si de vizualizare înca din 1997. „Tinta” principala este studiul asa-numitului fond cosmic de radiatii, „relicva” ramasa în Univers de pe vremea Big Bang-ului…
„Familia Origin”
Importanta cu totul speciala a super-computerelor din familia Origin este, asa cum subliniaza Presedintele SGI, Bob Bishop, ca „ele permit cercetatorilor sa se gândeasca si la problemele Universului, nu doar la programele de calcul pe care sa le faca!” Iar planul este sa ajunga sa ofere cercetatorilor integral „capacitatea fundamentala de calcul pe care se bazeaza toate progresele stiintifice si creative ale lumii digitale a secolului XXI.”
Supercomputerele din aceasta familie au permis, în cei cinci ani de când functioneaza, câteva rezultate de mare spectacol, atât grupului lui Hawking, cât si echipelor internationale de cercetatori care vin în Anglia special pentru a profita de ajutorul lor. Printre acestea se detaseaza o realizare care a permis nici mai mult nici mai putin decât vizualizarea unuia din cele mai dramatice evenimente din Univers:
Moartea unei stele neutronice
…De fapt a doua asemenea stele, caci este vorba de un sistem binar, în care cele doua componente se rotesc una în jurul celeilalte pâna când ajung atât de aproape încât nu mai poate evita ciocnirea.
Echipa Universitatilor din Leicester si Basel, condusa de Stephan Rosswog, a calculat astfel ce se poate întâmpla în acest caz. Folosind calculatorul Origin 3800, instalat la 31 octombrie 2000, unul foarte special datorita faptului ca poseda 128 de procesoare care pot lucra în paralel asupra unei aceleiasi si unice probleme, 64 GB de RAM si 1300 GB spatiu de disc, ei au putut reproduce ultimele câteva milisecunde din viata acestui sistem de stele neutronice. De ce au facut-o? Pentru ca banuiau ca aici, în aceste spectaculoase explozii care au avut loc cu câteva sute de milioane de ani înaintea nasterii Sistemului nostru Solar, se poate afla explicatia aparitiei în Univers a elementelor mai grele decât fierul, dar mai usoare decât uraniul, pentru care nu exista pâna atunci o explicatie suficient de solida.
Inelul de cununie al Cosmosului
Raspunsul echipei de cercetatori care a beneficiat de o valoare totala a investitiei de 5,9 miliarde de lire sterline, a fost ca ciocnirea acestor stele neutronice elibereaza o uriasa cantitate de energie, suficienta pentru a… „arunca” în spatiul cosmic mari cantitati de aur si platina!
Ceea ce a realizat echipa lui Stephan Rosswog poate rivaliza cu cel mai spectaculos film stiintifico-fantastic. Ei au construit pe calculator modelul celor doua stele neutronice, incluzând cam tot ce se stie astazi din fizica cea mai „exotica”: mecanica cuantica, teoria relativitatii, instalând instructiunea ca stelele sa „spiraleze” împreuna… Este necesara o saptamâna pentru un singur pas de calcul! Dar putem vedea în imaginile ultimelor milisecunde ale vietii celor doua stele cum forte uriase le sfarâma în bucati, cum cantitati uriase de energie sunt lansate în spatiu. Si în final, înainte ca cele doua stele neutronice sa-si împlineasca destinul de a sfârsi într-o gaura neagra, ele mai stralucesc o data, mai puternic decât tot Universul la un loc si „arunca” în spatiu o parte din materia care le-a compus. Totul la un miliard de grade Celsius! O temperatura la care au loc reactii nucleare. Care în final genereaza elemente grele – aur si platina. Totul este acum o cenusa de aur si platina care se amesteca cu gazul si cu praful interstelar.
Iar dupa ce totul începe sa se raceasca, materia se prabuseste sub propria greutate si se nasc generatiile urmatoare de stele. O noua etapa din zbuciumata istorie a Universului s-a consumat.
Emotionat, Stephan Rosswog declara: „când te gândesti ca aurul din verighetele noastre s-a format în doua stele care odinioara s-au ciocnit…” si parca îti vine sa te gândesti la mistica ceremonie a Dogelui care arunca un inel pretios, de aur, în Adriatica si logodea Venetia cu marea. Repetând, fara sa stie, gestul de cununie a Cosmosului cu Fiinta umana. Cum se spune, la bine si la rau…
De ce a disparut omul de Neanderthal?
Primii reprezentanti ai speciei Homo sapiens ar fi putut beneficia de protectie...
Comentarii