1) Aladin si cele 40 de galaxii hoate

          Mai bine de patruzeci de galaxii pitice au fost descoperite recent la Observatorul anglo-australian (AAO) de la Siding Spring, în estul Australiei. Cel putin asa a anuntat într-un comunicat, echipa responsabila de aceasta descoperire în cadrul unei reuniuni a Societatii Regale de Astronomie din Marea Britanie.

          Mai bine de patruzeci de galaxii pitice au fost descoperite recent la Observatorul anglo-australian (AAO) de la Siding Spring, în estul Australiei. Cel putin asa a anuntat într-un comunicat, echipa responsabila de aceasta descoperire în cadrul unei reuniuni a Societatii Regale de Astronomie din Marea Britanie. Cum se explica ploaia asta de galaxii chiar pe aici, pe lânga noi? Cu ajutorul unui telescop de patru metri în diametru, o echipa de 12 astronomi, originari din cinci tari, au observat pe cerul negru al Universului ceva ce la început s-a crezut a fi stele disimulate undeva prin norul de galaxii Fornax (Furnal), la o aruncatura de bat de Terra, mai exact la doar 60 milioane de ani lumina. Galaxiile recent descoperite, a spus Michael Drinkwater, de la Universitatea din Queensland, apartin clasei de galaxii pitice ultra-compacte, o clasa necunoscuta pâna la descoperirea de catre aceeasi echipa, a sase dintre ele, în anul 2000. Alte opt galaxii pitice ultra-compacte au mai fost descoperite si în norul de galaxii Fecioara. Acum, spun descoperitorii, galaxiile pitice sunt mai numeroase decât galaxiile spiralate si eliptice din conglomeratul Formax. Cine stie câte au ramas însa nedescoperite? Oricum ar fi, cercetatorii spera ca prin aceasta descoperire sa treaca la provocarea urmatoare: calcularea masei Universului. Nu de alta, dar sa stim si noi ce tinem în mâna.
          
          2) Când pestii aveau mâini
          
          Spectacolul stiintei tinde sa devina un spectacol de divertisment, si asta nu doar într-o singura zi a anului, cum e cea de 1 aprilie. Povestile cuceritoare ale stiintei încep sa rivalizeze cu romanele Sandrei Brown. Aflam în fiecare zi despre tot felul de descoperiri. Galaxiile cele mai îndepartate (pe care nu le vede nimeni) si fosilele terestre sunt cele mai cautate personaje ale „telenovelelor” stiintifice.
          Ultima descoperire a unor cercetatori americani se refera la pesti. Mai exact la o fosila de peste, descoperita în Pennsylvania, despre care se spune (Science Magazine/ 2 aprilie 2004) ca ar fi veche de 370 milioane de ani. Atunci, în acei ani, cercetatorii cred ca pestilor au început sa le creasca labe, ceea ce pune în discutie teoria mai veche conform careia aparitia membrelor a trebuit sa astepte aparitia primelor vertebrate pe Terra. De la aceasta fosila, poate porni o noua teorie, o noua poveste. „Acesti pesti cu mâini si picioare populau apele râurilor putin adânci, cu debit mic, în perioada Devonianului superior, cu mult înainte de aparitia pe pamânt a primelor amfibiene tetrapode (cu patru picioare)”, spune Neil Shubin de la Universitatea din Chicago (Illinois) care a supervizat studiul. Tot el spune ca „formarea labelor a debutat în apa si nu pentru a coloniza uscatul”, si ca „membrele s-au dezvoltat din înotatoarele pestilor pentru a putea suporta greutatea corpului”. Asta a facut posibila iesirea ulterioara pe uscat. „Forma unica a fosilei, în comparatie cu humerusul altor vertebrate dotate cu picioare, ar explica primele amprente misterioase pastrate în albia unor râuri”, mai spun cercetatorii în articolul amintit. E greu sa admiti ca o fosila mica si unica poate explica aparitia vietii pe uscatul planetei, dar povestea este frumoasa.
          
          3) Unicat. Zebra alba
          
          Pe 7 aprilie, la Parcul National din Nairobi (Kenya) s-a nascut un pui de zebra mai putin obisnuit. Oficiali ai Wildlife Service înca încearca sa gaseasca explicatia nasterii acestui pui care nu are obisnuitele dungi albe si negre pe piele. Iata-l pe nou nascut alaturi de mama lui.