Asia XXI

          Ma aflu inca sub impresia puternica pe care mi-au lasat-o India si Bangladesh-ul. Caci ma asteptam sa simt parfumul de Risikeshi al lui Mircea Eliade – si m-am trezit intr-o tara a contrastelor! Un urias care incepe sa ridice capul deasupra planetei – matematicieni de geniu ca Wikramasinghe si Chandrasekar, miliarde de dolari câstigati, anual, din productia de software (programe de calculator), literatura demna de Premiul Nobel (cândva, Rabindranath Tagore, acum, Arundata Roy si Naipaul), constructii sublime, ca Taj Mahalul si moscheea Qutub-Minar (cu al ei minaret in horbote si stâlpul de fier care niciodata nu rugineste) – dar care are, parca pentru contrapunct, peste 300000000 de analfabeti, saracie lucie, pentru cei mai multi dintre locuitorii ei, si mizerie cât pentru cinci continente.

          Ma aflu inca sub impresia puternica pe care mi-au lasat-o India si Bangladesh-ul. Caci ma asteptam sa simt parfumul de Risikeshi al lui Mircea Eliade – si m-am trezit intr-o tara a contrastelor! Un urias care incepe sa ridice capul deasupra planetei – matematicieni de geniu ca Wikramasinghe si Chandrasekar, miliarde de dolari câstigati, anual, din productia de software (programe de calculator), literatura demna de Premiul Nobel (cândva, Rabindranath Tagore, acum, Arundata Roy si Naipaul), constructii sublime, ca Taj Mahalul si moscheea Qutub-Minar (cu al ei minaret in horbote si stâlpul de fier care niciodata nu rugineste) – dar care are, parca pentru contrapunct, peste 300000000 de analfabeti, saracie lucie, pentru cei mai multi dintre locuitorii ei, si mizerie cât pentru cinci continente…
          …Si totusi, uriasul se ridica, incet-incet si se freaca la ochi, incercând sa-si limpezeasca vederea. Stie ca un om din cinci pe Pamânt este indian. Are constiinta stravechimii civilizatiei sale – inceputurile sapientei, de la Harrapa, Mohenyo Daro si civilizatia Indusului. Are simtamântul puterii care o sa vina, daca isi educa cortexul national – intr-un miliard de exemplare! – si daca isi inalta scoala la nivelul veacului in care traim. Foloseste, cu dibacie, o unealta otravita, pe care i-a lasat-o colonizarea britanica: limba engleza, cu care isi „leaga” cetatenii, altfel vorbitori a peste 800 de limbi si dialecte, si cu care iese in lume. Sau prin care aduce lumea la ea acasa – caci, aflati, nu numai ca romanele scrise de indieni se vând bine in lumea larga, nu numai ca sutele de filme fabricate la Hollywood-ul local (numit Bollywood!) au miliarde de spectatori indieni, in India, dar si aiurea (caci zeci de milioane de indieni traiesc in afara granitelor Indiei) dar, urmare a indemânarii dobândite in folosirea PC-ului (calculatorului personal), contabilii indieni preiau, dimineata, când ajung la serviciu, date furnizate de institutiile si societatile americane (unde s-a lasat noaptea), le prelucreaza de-a lungul zilei indiene si le transmit seara inapoi, in SUA, unde este dimineata, unde americanii preiau exercitiul contabil executat de indieni pe PC-urile lor, ieftin si bine, toata lumea este multumita. Iar in Bangalore, la un alt nivel, intr-un fel de Silicon Valley, in varianta indiana, cele mai bune creiere ale subcontinentului lucreaza in echipa, pentru „construirea” programelor-expert, adica a asa-numitului software de mare performanta, „marfa” foarte scumpa, pentru retelele de calculatoare si supercomputerele lumii.
          Mai adaug ca India Times (ziar de 1 milion de exemplare, zilnic) a anuntat prezenta delegatiei române la târgul „Education India 2002” si spicuiesc, din acelasi ziar, pentru cititorul curios sa stie cum va fi continentul Asia in acest secol, doua stiri-simbol. Prima se refera la mariajul dintre sateliti si agricultura, marea companie indiana Tata Chemicals anuntând un program de utilizare a teledetectiei pentru fermierii locali. Mai exact, Agentia Nationala de Teledetectie (NASA), folosind ceea ce se numeste Sistemul Geografic de Date (obtinute prin sateliti), pregateste „seturi de initiative” pentru taranii din 345 de sate (intr-o prima etapa), cu date despre componenta solului, umiditatea locala, semintele potrivite, plan al lucrarilor care trebuie facute. Cu câstig categoric la recolta, ne asigura teledetectionistii indieni. A doua stire: compania Aksh OptiFibre „ataca” mediul rural, cablând locuintele satenilor indieni – ceea ce inseamna telefon, Internet si e-administration (guvernare electronica) in fiecare casa! Programul se numeste „Gramdoot” si inseamna sunet, voce, video, plus date utile tuturor domeniilor de viata.
          …Si, de fapt, inseamna un salt extraordinar pe care un „subcontinent al foamei” il face, iata, in intâmpinarea zilei de mâine…