Atelier de dezlegat enigme

          În simbolistica teologiei crestine apar vietuitoare precum pestele (înainte de canonizarea Cartilor Noului Testament), mielul, porumbelul, sarpele etc. Care este provenienta acestora?
          Numele lui Iisus Christos este legat în mod direct de termenul grecesc „ichtus”, care înseamna peste si care apare frevent în catacombele Romei din primele secole d.

          În simbolistica teologiei crestine apar vietuitoare precum pestele (înainte de canonizarea Cartilor Noului Testament), mielul, porumbelul, sarpele etc. Care este provenienta acestora?
          Numele lui Iisus Christos este legat în mod direct de termenul grecesc „ichtus”, care înseamna peste si care apare frevent în catacombele Romei din primele secole d.Ch.
          Ce legatura exista între astrologie, astronomie si „peste”, ca semn de recunoastere al primilor crestini?
          
          Precesia echinoctiilor si solstitiilor
          
          Prima ipoteza care încearca sa explice acest simbol crestin primar dateaza din secolul III sau IV d.Ch. si se bazeaza pe urmatoarea sintagma greceasca definitorie a originii si rolului lui Iisus: Iesous Christos Theou Uios Soter, care înseamna Iisus Christos Fiul lui Dumnezeu Salvator. Se observa ca initialele acestor cuvinte (acrostihul) formeaza termenul ichtus – peste. Unii dintre Parintii Bisericii au acceptat aceasta idee, însa altii, precum Tertulian (sec. II-III) au legat acest simbol de cel al botezului cu apa purificatoare… Având în vedere importanta acestei probleme pentru istoria crestinismului, unii cercetatori moderni ai fenomenului au încercat sa-l explice în varii modalitati.
          Cele mai plauzibile ipoteze (în opinia noastra) ne intorc cu aproape sase mii de ani în urma, pe vremea înteleptilor babilonieni care studiau miscarile astrelor si zamisleau bazele astronomice ale astrologiei. Acestia cunosteau fenomenul de precesie a echinoctiului de primavara (si o data cu el a tuturor celorlalte momente esentiale care definesc astronomic anotimpurile), adica miscarea retrograda a acestuia pe ecliptica. (curba descrisa de Soare în miscarea sa aparenta în jurul Pamântului). Astfel, aproximativ în anul 4000 î.Ch., semnul astrologic al Taurului începea cu echinoctiul de primavara (EP) – o inscriptie de atunci afirmând ca „la început a fost Taurul”). Dupa doua mii de ani (deplasarea EC cu 30 de grade, adica o zodie completa), pe vremea lui Moise, echinoctiul era debutul zodiei Berbecului – vezi sacrificarea mielului de Pesah (Pastele evreiesc, dedicat Exodului). Dupa alte doua mii de ani (aproximativ), în primul secol d.Ch., zodia Pestilor ar fi trebuit sa fie cea care începe cu EP. De aceea, sustin unii cercetatori, pestele ar fi devenit simbol al primilor crestini, asociat si cu numele grecesc al Mântuitorului (pentru prima traducere a vechiului Testament, Septuaginta, s-a facut din ebraica în greaca). Însa legatura indisolubila dintre religia mozaica si crestinism a determinat pastrarea unor simboluri ebraice în cadrul Bisericii. Astfel, începutul anului astronomic este dat tot de zodia Berbecului, iar mielul sacrificial ebraic a devenit mielul pascal crestin. Interesant este si faptul ca o alta religie monoteista a Orientului Mijlociu, aparuta în secolul VII d.CH., si anume mahomedanismul, a avut si ea un respect deosebit pentru acest simbol, unele asezaminte de cult islamic (Edessa, Tripoli-Siria etc.) având bazine cu „pesti sacri”… Spatiul nu ne permite dezvoltarea altor simboluri crestine, însa vom reveni cu alt prilej.