Amprente ale spiritualitatii noastre

          Domnita Balasa
          
          Una dintre cele mai impunatoare bisericii din Capitala este Domnita Balasa, aflata nu departe de cladirea Tribunalului, pe malul Dâmbovitei. Initial ea întregea Ansamblul spitalicesc brâncovenesc, asezamânt de traditie, largit si modernizat de-a lungul anilor.

          Domnita Balasa
          
          Una dintre cele mai impunatoare bisericii din Capitala este Domnita Balasa, aflata nu departe de cladirea Tribunalului, pe malul Dâmbovitei. Initial ea întregea Ansamblul spitalicesc brâncovenesc, asezamânt de traditie, largit si modernizat de-a lungul anilor. Dupa darâmarea spitalului în 1985, biserica a fost înghesuita între blocuri, dar a ramas locul unor evenimente mondene, a unor nunti, botezuri si alte servicii divine, renumita pentru solemnitatea slujbelor si mai ales pentru corul desavârsit.
          Locasul a fost ctitorit în 1736 de Domnita Balasa, una dintre fiicele supravietuitoare ale voievodului Constantin Brâncoveanu, ca biserica de manastire. Aici au functionat o scoala cu predare în limba româna, un azil de batrâni si un azil de noapte. Au urmat restaurarile din 1784 si ulterior edificiul a fost recladit de Banul Grigore Basarab Brâncoveanu si apoi de Safta Grigore Basarab Brâncoveanu, Baneasa. Lucrarile au avut loc în anii 1831 si 1842.
          La sfârsitul secolului al XIX-lea biserica a fost complet reconstruita dupa planurile marelui arhitect Alexandru Orascu, dându-i-se forma pe care o cunoastem astazi. Piatra de temelie a fost pusa la 14 iunie 1881, dupa serviciu divin efectuat de mitropolitul primat. Actul comemorativ, semnat printre altii si de regele Carol I si de regina Elisabeta, a fost pus într-un tub în care au fost puse si câte o piesa noua din toate monedele românesti începând cu un ban si terminând cu 20 de lei din aur. Tubul respectiv a fost introdus la rândul sau într-un altul, de metal, dupa ce a fost învelit în câte o foaie din fiecare ziar care aparea atunci în Capitala. Regele, regina si doamnele de onoare au primit fiecare câte un sort de satin cu ciucuri de aur, oferindu-li-se în acelasi timp uneltele necesare, o mistrie si un hârlet, facute însa din argint curat. Prima caramida de deasupra pietrei de temelie în care se afla tubul a fost pusa de rege, a doua de regina si a treia de mitropolitul primat. Biserica impunatoare este decorata în exterior cu siruri paralele de marmura si caramida aparenta împodobite cu zimti. Pridvorul este sustinut de coloane realizate în stil brâncovenesc, iar treptele de la intrare îi confera un aer solemn. Pe acoperis se înalta cele cinci turle, cea din mijloc fiind mult mai mare decât celelalte patru, aflate în colturi. În biserica se alfa monumentul funerar al ctitorilor si moaste ale Sfântului Grigore de Nisa. În curtea bisericii a fost amplasata statuia de marmura a Domnitei Balasa, realizata de sculptorul Karl Storck în 1881. Din nefericire prin distrugerea Asezamintelor Brâncovenesti s-a profanat un loc devenit sacru prin evocarea unuia dintre cei mai însemnati voievozi ai poporului nostru. Biserica a ramas însa dreapta; dând impresia ca înfrunta vesnicia si oferind trecatorilor ceva din lumina credintei pe care o raspândeste de ani si ani.