1. Depresia din adolescenta recidiveaza

          Persoanele care se confrunta în adolescenta cu o stare depresiva prezinta riscuri crescute astfel ca la vârsta adulta sa recidiveze si sa aiba dificultati semnificative sociale, profesionale. Totodata, acestia manifesta o propensiune sporita catre fumat si consum excesiv de alcool.

          Persoanele care se confrunta în adolescenta cu o stare depresiva prezinta riscuri crescute astfel ca la vârsta adulta sa recidiveze si sa aiba dificultati semnificative sociale, profesionale. Totodata, acestia manifesta o propensiune sporita catre fumat si consum excesiv de alcool. Aceasta este concluzia unui studiu întreprins de un grup de cercetatori americani, care au cercetat evolutia unui numar de 851 subiecti de sex masculin, care în adolescenta si in anii primei tinereti au prezentat stari depresive accentuate. Sapte din zece adulti care în adolescenta au suferit de depresie se plângeau, dupa maximum cinci ani de la episodul respectiv, de tulburari mentale. În comparatie cu tinerii fara simptome psihologice de acest fel, fostii depresivi s-au confruntat cu dificultati majore în obtinerea unei diplome universitare si în gasirea unui loc de munca. De asemenea, acestia sustin mai mult decât persoanele obisnuite ca au trait situatii foarte stresante si ca au avut de înfruntat numeroase probleme de sanatate fizica. Concluzia? Depresia adolescentului nu trebuie confundata cu „simptomele specifice vârstei” si cu atât mai putin neglijata.
          
          Tinerii români sufera de stres
          
          De multe ori, de la stresul excesiv la depresie nu este decât un pas iar studii recente realizate în peste 21 de tari din Europa, America, Asia si Africa arata ca:
          48% din populatia tarilor participante la studiu sunt afectate de stres.
          63% dintre tinerii români aflati în jurul vârstei de 18 ani declara ca sufera de stres.
          Viata dezordonata, suprasolicitarea fizica si mentala, nutritia inadecvata sunt principalele cauze ale stresului si oboselii.
          Medicii recomanda, pentru combaterea stresului, vitamine (A,B,C si E în special), calciu si suplimente farmaceutice pe baza de extracte de plante.
          
          2. Care sunt alimentele care produc cel mai frecvent toxiinfecTii alimentare?
          Carnea si preparatele de carne (carne tocata, parizer, sunca, salamuri crude, cârnati).
          Pestele si produsele de peste, proaspete sau conservate în ulei.
          Ouale si preparatele cu oua, îndeosebi ouale de rata, consumate incomplet fierte sau folosite crude la prepararea cremelor sau maionezei.
          Laptele si produsele lactate (smântâna, brânza si casul proaspat), provenite de la animale contaminate.
          Prajiturile, înghetata, cremele, frisca, budincile cu oua.
          
          3. Xenogrefa pentru diabetici
          
          La începutul acestui an ministerul mexican al sanatatii a facut publica o premiera în domeniul tratamentului diabetului de tip 1: implantarea la pacientii cu aceasta maladie de celule de pancreas de porc, în scopul producerii de insulina.
          Diabetul de tip 1, insulinodependent, este o afectiune grava, organismul fiind incapabil sa fabrice insulina, necesara în procesele metabolice. Medicii afirma ca, lucrând în cadrul unui program de cercetari demarat în urma cu trei ani la Spitalul de pediatrie din Mexico, au efectuat xenogrefe unui grup de 23 de adolescenti diabetici, cu vârste cuprinse între 13 si 18 ani, trei dintre pacienti soldându-se deja cu succesul scontat, în sensul ca nu au mai avut nevoie de insulina.
          Xenogrefa consta în izolarea celulelor din pancreas de porc în vârsta de sapte saptamâni, care produc insulina, apoi în cultivarea acestui material biologic în incubatoare, pentru a fi mentinute în viata pâna în momentul când sunt suficient de mature si apte de a fi transplantate. Printr-un procedeu tehnic destul de laborios, sunt ulterior introduse într-un dispozitiv special amplasat pe abdomenul pacientului.
          
          4. Albastrul alunga insomnia
          
          Un factor invizibil si necunoscut pâna acum a fost scos la iveala de catre cercetatori: alternanta dintre perioada de veghe si cea de somn (ciclurile circadiene) este influentata de lumina albastra. Expunând un grup de voluntari la diverse surse de lumina (lumina alba se compune din diferite lungimi de unda carora le corespund diferite culori), s-a constatat ca ritmurile lor biologice au fost influentate de doua ori mai mult de cele care aveau lungimea de unda a culorii albastre. Autorul studiului, Steven Lockely de la Universitatea Harvard, a estimat în concluzie ca insomnia si depresia legata de anotimpurile cu zile scurte ar putea fi tratate cu ajutorul luminii albastre. Dar deocamdata nu se cunoaste exact doza optima de lumina pentru obtinerea efectelor dorite.