– Unul dintre cele mai usturatoare epitete care se pot aplica vreunei persoane aflate in dizgratia alteia este „nesimtit”. Dar cata acoperire stiintifica are aceasta eticheta?
– Controversele neurologilor pe seama numarului de simturi cu care omul si animalele percep lumea nu sunt incheiate; omul are, conform diverselor teorii, intre 9 si 21 de simturi!
– Simturile non-umane (ale altor specii) sunt mai numeroase, ceea ce demonstreaza ca omul nu este cea mai bine adaptata vietuitoare a planetei
Toti putem fi paranormali!
De la Aristotel citire, stim ca avem cinci „simturi obisnuite” cu care fiziologia umana se poate mandri. Toate cinci raspund unor stimuli aparte, care sunt perceputi prin intermediul senzorilor organelor vizuale, olfactive, auditive, tactile si gustative. Dar aceasta clasificare grosiera este completata de teorii noi care, de exemplu, merg pana acolo incat considera avertismentul senzatiei de foame sau sete tot un simt. Astfel, luate la bani marunti, simturile omului au ajuns sa se „aglomereze” intre limita minima de noua si cea maxima de 21. Neurologia moderna numeste „simturi speciale” tot ceea ce poate percepe creierul in mod natural, dar mai putin constientizat de catre subiecti. In acea lista a expertilor exista si un simt „special de interferenta”, si anume sinestezia. Dupa cum ii spune si numele, acest simt de exceptie asociaza mai multe simturi comune; astfel, unele persoane asociaza involuntar culori unor litere sau cuvinte si mirosuri unor zgomote sau muzicii. Pentru Beethoven, unele game minore aveau o nuanta oranj…
Auzul este un simt comun, bine definit neurologic.
Dar ce parere aveti despre unele persoane care pot auzi mangaierea unei pisici sau vibratiile mustatilor aceleiasi feline? Frecventele detectate de astfel de „supradotati” sunt uluitoare. In cazul vazului, neurologii sustin ca sunt, in realitate, doua simturi total diferite: perceptia culorilor (data de frecventa fotonilor) si a stralucirii culorilor (conferita de numarul de fotoni de o anumita frecventa). Gustul este considerat un „simt chimic”, dar nici aici lucrurile nu sunt chiar atat de simple, pentru ca pe langa traditionalele dulce, sarat, amar si acru mai exista un simt (teoretizat inca din 1908 si confirmat in 2000), numit „umani”. Acest extrasimt ne ajuta sa percepem aminoacizii glutamati din carne si produsele din carne, pentru ca ii putem caracteriza prin cele patru componente sus-pomenite.
„Paranormalitatea” fiecaruia dintre noi s-ar putea manifesta cu ajutorul simturilor somatice (corporale). Senzorii epidermei sunt extrem de diversi si de aceea controversele se tin lant. Toata lumea percepe temperatura exterioara (a aerului sau a unor obiecte sau fiinte), dar exista si receptori ai temperaturilor organelor interne. Nu toata lumea poate percepe, de exemplu, temperatura inimii sau a ficatului, nici macar daca difera intre ele. De asemenea, perceperea durerii este ceva obisnuit, dar de fapt sunt trei simturi diferite, dupa localizarea senzorilor: in piele, in oase si articulatii si in viscere. De aceea ne este greu sa transpunem in cuvinte un fel de durere sau altul.
Simtul echilibrului, cu senzori localizati in urechea interna, are de fapt mai multe componente. Astfel, pe intuneric bezna, puteti spune ca mergeti intr-o directie anume si ca sensul de mers va duce exact la locul-tinta? Cu ochii inchisi, va puteti controla perfect miscarile mainilor?
Superioritatea unor vietati
Magnetoreceptivitatea este unul dintre simturile cu care pasarile si albinele (de exemplu) depasesc omul. Fluctuatiile campului electromagnetic sunt percepute perfect de pasarile migratoare, dar de cate ori omul nu se rataceste in padure? Electroperceptia permite unor vietuitoare marine sa se orienteze si sa comunice. {i ecolocatia (orientarea dupa miscarea undelor sunetului) este straina omului, dar nu si liliecilor si cetaceelor… Desi poate parea in inferioritate, omul are, dupa cele mai recente teorii, un simt specific speciei, si anume acela al… inteligentei! Denumit si simtul creativitatii, acest atu al omului se manifesta in arta si cultura. Dar nu oricine beneficiaza de el. Cel mai stralucit exemplu de sub-simt al simtului inteligentei este simtul umorului.
Autor: PAUL IOAN
Comentarii