Cifrele arabe sunt folosite in intreaga lume de cateva secole, fiind mai usor de utilizat decat cele romane. Numele lor este rezultatul unei erori istorice, corectata abia in secolul al XVIII-lea, prin eforturile unui savant oriental rus.
In realitate, chiar daca occidentalii au „preluat” aceste semne numerice de la arabi (in urma cruciadelor, cavalerii care isi revendicau, paradoxal, rolul de civilizatori ai lumii islamice si-au insusit si nenumarate cunostinte stiintifice de mare valoare), ele provin din indepartatul spatiu oriental al Indiei, fiind inventate in secolul al III-lea i.Hr.
Aici este descoperit conceptul de zero (se presupune ca a fost copiat din surse ramase necunoscute) care nu era reprezentat la alte civilizatii. Romanii nu aveau un corespondent pentru „zero”, ci foloseau un cuvant pentru a-l inlocui – „nulla”. De acolo, au fost imprumutate de civilizatiile arabo-musulmane in secolul al IX-lea, fiind descrise intr-o lucrare a savantului persan Abu Abdullah Muhammad bin Musa al-Khwarizmi si, un secol mai tarziu, au ajuns in Europa.
Se presupune ca numerele arabe au ajuns in Europa prin Spania, cucerita de arabi si inclusa in Marele Califat, dar si prin intermediul comerciantilor italieni ce navigau frecvent in nordul Africii, interactionand cu comerciantii arabi.
Utilizarea cifrelor arabe in Europa medievala a intampinat opozitia obscurantistilor care au interzis folosirea acestora in contracte sau in alte documente oficiale. In timpul Renasterii, care a incurajat dezvoltarea stiintelor si a comertului, cifrele arabe au inceput sa fie folosite pe scara larga.
Treptat, ele s-au impus in fata vechilor cifre romane, deoarece permiteau o notare foarte usoara in sistemul zecimal folosit in Occident, totodata facilitand operatiile simple cu numerele mari, precum si operatiile complexe. Designul cifrelor arabe s-a schimbat in mod repetat, astazi fiind semnificativ diferit nu numai de cel initial, ci si de cel adoptat in tarile arabe.
„Impunerea” cifrelor arabe are meritul de a fi propulsat stiinta si tehnica la nivelul actual, accelerand semnificativ ritmul dezvoltarii acestora prin raspandirea si adoptarea rapida la nivel global.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii