Continentul T.I.

           T.I.

           T.I., adicã Tehnologiile Informationale – este un voinic care creste, ca în basme, cu viteza gândului – mai ales aparitia Internet-ului, a retelei tuturor retelelor de computere (familiarul, deja w.w.w.-World Wide Web) fiind momentul de la care se poate vorbi de un adevãrat nou continent al Pãmântului. Continent virtual, fireste. Iatã câteva stiri proaspete sosite de pe „Continentul T.I.”.
           Cãutãtorii inteligentelor extraterestre, ai vietii pe alte planete, ai altor sisteme solare, profitã, mai nou, de www, pentru cã programul specific SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) a venit cu o gãselnitã formidabilã: oferã amatorilor secvente înregistrate de radiotelescoape ce cautã planete îndepãrtate, iar împãtimitii cãutãtori ai lui E.T. preiau, fiecare, bucãtele – adevãrate ace în carul cu fân cosmic – le proceseazã, la PC-urile proprii, si mai limpezesc câte un punct din harta tridimensionalã a cerului. Mai mult, la initiativa unui grup de astronomi profesionisti, astronomilor amatori li s-au oferit chiar mijloace de calcul, Internet-ul însusi cãutând, printr-un program foarte sofisticat, computere sau PC-uri care „dorm”, nefolosite, dar care pot fi folosite, cu aprobarea proprietarilor, de cãtre cãutãtorii vietii în univers. Asa se face cã reteaua retelelor nu are clipe de liniste, lucrând în randament ridicat.
           Ideea a fost preluatã si de altii, profitând de accesul la informatiile stocate în linie, pe care, practic, oricine îl poate avea. Centrul National Francez de Cercetãri Stiintifice (CNRS) încearcã, de pildã, sã transforme orice computer de pe teritoriul sãu într-o unealtã mereu aflatã în alertã, în functiune, prelucrãtor de date pe care, altfel, fizica particulelor, biogenetica, climatologia nu le-ar vedea niciodatã descifrate, sintetizate, legate în inventare si teorii. Participã la aventurã, deocamdatã, retelele de computere din universitãtile si din noile industrii. Noi programe expert vor conecta însã, informatic, domenii de înaltã stiintã si tehnicã, cu rezultate care, probabil, vor depãsi toate asteptãrile. Creste exponential vânzarea de aparate de fotografiat numerice. Fãrã peliculã, fãrã a avea nevoie de un reglaj, aparatul foto bazat pe biti si pixeli „prinde” imaginile dorite – preprogramate, bineînteles -, le redã pe orice PC si la imprimanta – eventual color – a P.C.-ului si, amãnunt important, le poate expedia, prin Internet, direct acasã, pe PC-ul „fotografului digital”, pentru înmagazinare, sau la orice altã rudã sau prieten al acestuia – cu conditia sã aibã PC si acces la Internet. Cu o finete de 3,34 pixeli (unitãti de imagine), aparatul QV-3000 EX, fabricat de firma Casio devine astfel o serioasã amenintare la adresa tehnologiilor bazate pe film fotografic. Cu 35% vânzãri aparate digitale, Internet-ul pare a cuceri, iatã, un nou domeniu – mai ales cã un „album foto” digital înseamnã acum o dischetã de memorare pe care se pot stoca zeci, chiar sute de fotografii digitale. Nici domeniul televiziunii nu este ocolit, camescoapele – camerele de luat vederi digitale – devenind tot mai performante si, prin scãderea continuã a pretului, democratizându-se constant. Amatorii filmeazã cu aparate cântãrind doar câteva sute de grame si îsi pot apoi vedea înregistrãrile pe orice PC de putere rezonabilã.
           Telefonia mobilã îmbrãtiseazã tot mai avid Internet-ul, tehnologia numitã WAP (Wireless Application Protocol), permitând accesul „celularelor” noastre, prin telefonia fãrã fir, la operatori specializati ai „retelei retelelor”. În acest fel, folosind telefonul mobil în procedura WAP, vest europenii – înaintea americanilor! – pot beneficia de servicii bancare, achizitioneazã bilete de avion sau obtin informatiile pe care fabuloasa w.w.w. le pune, oricui, la dispozitie. În sfârsit, aflati cã la Muzeul de Stiinte din Londra, s-a terminat de construit si imprimanta calculatorului mecanic al lui Charles Babbage, primul computer imaginat vreodatã! Oare cum si-ar privi acum ilustrul matematician englez al secolului al XIX-lea revolutionara sa masinãrie? Si oare ce ar întelege el, aflând cã o altã inventie englezeascã a concetãteanului sãu, Tim Berners Lee, reteaua retelelor de computere, adicã, Internet-ul nostru cel de toate zilele are, în zilele noastre, nu mai putin de 340000000 de utilizatori?