Craisorul, sarbatorit

          
          Autoritatile judetului Cluj, parlamentari si sute de moti din Muntii Apuseni au participat la sarbatoarea anuala dedicata lui Avram Iancu, care s-a desfasurat si in acest an pe platoul de la Marisel-Fântânele. Dupa slujba de Te Deum si discursurile oficialitatilor, la Crucea Iancului a avut loc un spectacol folcloric.

          
          Autoritatile judetului Cluj, parlamentari si sute de moti din Muntii Apuseni au participat la sarbatoarea anuala dedicata lui Avram Iancu, care s-a desfasurat si in acest an pe platoul de la Marisel-Fântânele. Dupa slujba de Te Deum si discursurile oficialitatilor, la Crucea Iancului a avut loc un spectacol folcloric. În fiecare an, în duminica cea mai apropiata de ziua de 6 iulie, în comuna Marisel, la monumentul „Crucea Iancului”, este sarbatorit „Craisorul”, care a luptat alaturi de moti în 1849, în acea zona.
          
          Patul lui Procust intra în Europa
          
          Tinerii regizori basarabeni Viorica Mesina si Sergiu Prodan au adaptat pentru marele ecran romanul lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, care a reusit sa intre în Europa, fiind prezentat la mai multe festivaluri internationale de film. Dupa premiera europeana de la „Berlinala”, în februarie, Ladima si ceilalti eroi ai lui Camil Petrescu au fost solicitati si la festivalurile de film de la Moscova, Troia, Albena si, în lunile viitoare, va fi prezent si în alte mari orase din lume, la Montreal, Barcelona, Haifa, Durban si Calcutta.
          Patul lui Procust a poposit recent la Karlovy Vary, cu ocazia prestigioasei sectiuni a Festivalului ceh intitulata „La Est de Vest”. Spectatorii cehi si-au putut face cât de cât o impresie asupra adaptarilor cinematografice dupa mari romane ale literaturii române, cu atât mai mult cu cât la Praga se gaseste si un voluminos dictionar al scriitorilor români, aparut anul trecut, sub egida unui colectiv de universitari din Praga. Culmea este ca, în timp ce acest film poate fi vazut în Europa, bucurestenilor le ramâne inaccesibil. Se pare ca organizatorii Festivalului „Transylvania” au preferat sa ocoleasca realizarea cineastilor de peste Prut. Si asta, cu toate ca în film au înscris creatii impresionante Gheorghe Dinica, Maia Morgenstern, Tania Popa si multe alte vedete ale filmului românesc. Probabil ca, pâna la urma, tot de un „Pat al lui Procust” e vorba…
          
          Cea mai înalta turla din lemn
          
          Sapânta va fi cunoscuta, o data în plus, si pentru altceva decât cimitirul vesel conceput de Ioan Stan Patras. La câtiva kilometri de aceasta frumoasa localitate maramureseana, undeva aproape de granita cu Ucraina, pe malul românesc al râului Tisa, în localitatea Peri, se va construi o manastire din lemn a carei turla va masura 75 m înaltime. Aceasta manastire se va ridica exact pe locul unde, pâna în secolul al XIV-lea a existat una dintre cele mai vechi manastiri românesti; cel putin asa dovedesc înscrisurile. Manastirea Sapânta-Peri a avut rang de stavropighie, supusa Constantinopolului, având în subordinea ei si alte manastiri, care ajungeau pâna aproape de Alba Iulia. Ea a fost, timp de 341 de ani, sediul Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului. Grigore Lutai, preotul paroh al comunei Sapânta si ctitorul manastirii din Peri, spune ca datorita turlei de 75 m, manastirea va fi cea mai înalta constructie de lemn din Europa.