Cultul Himerei, prefata a ingineriei genetice?

          Multi autori considera ca originile acestei fiinte complexe se gasesc în mitologia greaca (Himaira) si ca nu putea fi adusa pe lume decât de un monstru feminin precum Echidna (femeia-sarpe). Dar studiile recente arata ca radacinile sunt mult mai vechi si ca sumerienii, prin personajul numit Anzu (leu cu aripi) – inspirator si al Sfinxului egiptean si al sfincsilor greci -, au lansat „moda” corciturilor între diverse vietati simbolice, ca rod al fertilitatii fara granite atunci când este vorba de zei si semizei puteri fabuloase.

          Multi autori considera ca originile acestei fiinte complexe se gasesc în mitologia greaca (Himaira) si ca nu putea fi adusa pe lume decât de un monstru feminin precum Echidna (femeia-sarpe). Dar studiile recente arata ca radacinile sunt mult mai vechi si ca sumerienii, prin personajul numit Anzu (leu cu aripi) – inspirator si al Sfinxului egiptean si al sfincsilor greci -, au lansat „moda” corciturilor între diverse vietati simbolice, ca rod al fertilitatii fara granite atunci când este vorba de zei si semizei puteri fabuloase. Dar iata ca, peste mii de ani, ceea ce parea a fi doar imaginatia extraordinara a unor creatori de mituri a devenit o realitate (înca temperata) a ingineriei genetice. Transplanturile interspecii si obtinerea de celule folositoare omului pentru anumite maladii de la unele mamifere sunt posibile, fara a aluneca însa în lumea coplesitoare a basmelor. Deocamdata. Pentru unii autori, cea mai cunoscuta forma de Himera – în sensul unei vietati cu caracteristici adunate de la doua sau mai multe specii – este însasi Sirena, care a vrut sa-l farmece pe Ulise. Dar, spre deosebire de autentica Himera sumeriana si ulterior greaca, Sirena este acceptata uneori ca personaj pozitiv, în timp ce monstrul leonin cu coada de sarpe si picioare de capra (sau chiar cu doua capete, unul de leu si unul de capra; în unele variante este chiar tricefal) trebuia ucis. În miturile grecesti aceasta sarcina ii revine lui Bellorofontes, un fel de erou justitiar cu puteri divine, poate un precursor al lui Hercules.
          Însisi mitologii antici recunosc ca aparitia unor astfel de bestii ce împrumuta ferocitatea mai multor specii este o greseala a naturii. Cei ce se ocupa astazi de ingineria genetica, de aceasta joaca de-a demiurgul cu fragmente de embrion si cu alte ciudatenii genetice (într-o totala discretie), tinzând sa creeze ceea ce prin filmele pentru copii se numeste „Superman” sau „Soldatul universal”, ar trebui sa ia aminte la întelepciunea anticilor. Tot ceea ce este contra naturii nu poate avea câstig de cauza, poate doar genera senzatie si o celebritate de ceara, care, inexorabil, se va topi la confruntarea cu realitatea. Ca si supraomul lui Nietzche, supraanimalul de genul Himerei este magnific pe hârtie sau pe pânza. Atât. Restul e pura speculatie.