Progresul tehnologic deosebit si forta uriasa a publicitatii fac ca in SUA sa se poata naste mari fenomene sociale, din lucruri initial banale. Uriasul creuzet reprezentat de noile pamânturi cucerite de europeni a mistuit traditii vechi de milenii, pentru a scoate pe piata mentalitati si tipuri comportamentale noi – un fel de mituri moderne menite sa le spulbere pe cele anterioare. Totul are un pret si, inevitabil, oamenii mai putin agresivi, creduli, sunt cei ce il platesc.
Indienii, in agonie
„Când ati venit aici, voi aveati Biblia si noi aveam pamântul. Ne-ati spus: «Sa inchidem ochii si sa ne rugam impreuna!» Când am deschis ochii, noi aveam Biblia si voi, pamântul.” O percutanta observatie lucida a realitatii ce a dus la exterminarea sistematica a indienilor nord-americani, rostita de unul dintre putinii batrâni supravietuitori in rezervatii, pe teritoriile stramosilor. Aceste populatii reprezinta astazi grupul etnic cu cel mai scazut venit pe cap de locuitor. Si mai detin si alte recorduri triste.
Circa 40% din membrii anumitor triburi sunt alcoolici. Jumatate din tribul Pinas (Arizona) e afectata de diabet, situându-se astfel pe primul loc in lume. 700 de avocati indieni se afla in procese interminabile cu guvernul federal, pentru motive precum vandalizarea cimitirelor indiene. De asemenea, indienii sunt cei mai afectati de rasism, desi la ei rata omuciderilor e cea mai scazuta…
Religiile – mântuire si… industrie
In 1620, parintii pelerini din Mayflower, incercând sa scape de persecutiile religioase din Anglia, au participat activ la fondarea Noii Lumi. Referirea la Divinitate e omniprezenta in SUA: pe bancnote, in scoli, pâna la discursurile prezidentiale, incheiate cu traditionalul „God bless you”. Peste jumatate din americani sunt practicanti; comparativ, in Franta se ajunge la 15% din populatie. Catolicii reprezinta majoritatea – circa un sfert din numarul americanilor. Ii sta aproape protestantismul, insa fractionat in mai multe Biserici: baptista, metodista, cea a Amish-ilor, mormona, evanghelista (din care face parte si presedintele Bush).
Evanghelistii beneficiaza de un fel de giga-parohii sau mega-biserici cu mii de credinciosi (unde se oficiaza adevarate spectacole), cu parkinguri, cluburi de fitness etc. Vin apoi evreii, musulmanii, budistii ortodocsii, dar si – evident! – o multime de asa-zise noi religii „Made in America”. O libertate completa a cultului religios, din care fata Divinitatii se distinge tot mai greu. In schimb, exista Biserici comparabile mai degraba cu mari trusturi economice, posedând terenuri, banci, companii de asigurari, hoteluri.
„Drumul-mama”
Devenita celebra in toata lumea, Strada 66 a reusit sa impuna un stil cultural modern, mit indisociabil al culturii americane. Numita si „drumul gloriei” sau „marea strada a Americii”, a fost construita in perioada 1926-1937, masurând 2448 de mile (circa 4000 km). Ea leaga tarmul sudic al Lacului Michigan, zona Chicago, de litoralul californian, trecând prin sapte state. Un imens lant de moteluri, statii de benzina, magazine, dar si muzee, avalanse de panouri publicitare, firme luminoase – toate veghind diverse festivaluri si alte asemenea evenimente pline de animatie si de zgomot.
Ele ascund insa un detaliu peste care timpul pune prea grabit umbra uitarii: pentru ca „66” sa existe, un numar nestiut de indieni au fost siliti sa-si paraseasca locurile natale, contribuind astfel prin suferinta la impunerea unei culturi strazile lor, pentru care individul uman pare a avea valoare minora.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii