Misterul dezintegrarii navetei Columbia
Comisia de anchetare a cauzelor catastrofei navetei Columbia, care s-a dezintegrat la reintrarea în atmosfera terestra si a costat viata celor sapte astronauti aflati la bord, a tras, saptamâna trecuta, primele concluzii.
Dupa trei luni de cercetari, amiralul în retragere Hal Gehman, presedintele Consiliului de anchetare, a anuntat într-o conferinta de presa tinuta la Houston (Texas) ca accidentul s-a datorat încalzirii anormale a navetei în momentul reintrarii în atmosfera, situatie care s-a datorat pierderii unui rost, element de legatura a placutelor scutului termic al navetei. Rostul, o piesa în forma de "T", a fost avariat la 81 de secunde dupa decolare, pe 16 februarie, de impactul cu o bucata de material izolator desprinsa de pe rezervorul extern. Doua zile dupa acest incident, radare ale Comandamentului spatial american (NORAD) au reperat un obiect de dimensiuni mici care s-a desprins de naveta. "Obiectul a ramas în apropierea navetei timp de doua zile si jumatate, dupa care a reintrat în atmosfera" a precizat Hal Gehman. Fabricate din acelasi material ca si placutele ceramice care formeaza scutul termic, o formula de grafit compozit (RCC), rosturile în forma de T, arcuite, au particularitatea ca nu sunt fixe, ci mai degraba "flotante", ele permitând dilatarea sau contractarea placutelor termice în functie de temperatura si deformarea aripilor. Reintrând în atmosfera cu o viteza de 27.000 km/h, naveta se încinge considerabil, vârful si bordul de atac al aripilor ajungând la o temperatura de 1.300 grade Celsius (placutele si rosturile sunt proiectate sa reziste la o temperatura de maximum 1.650 grade Celsius) . Or, dupa accidentul de la decolare, avarierea rostului în forma de T de pe aripa stânga si apoi pierderea lui, a lasat descoperita structura interna a aripii, ceea ce a permis gazelor supraîncalzite sa o afecteze în momentul reintrarii fatidice a Columbiei în atmosfera. "S-a creat o bresa în scutul termic de pe aripa stânga iar temperaturile înalte au afectat un lonjeron si reteaua de cabluri", a mai spus Gehman. "Structura interna a aripii, din aluminiu, nu poate rezista la temperaturi mai mari de 350 grade Celsius. Sub efectul acestei încalziri intense, aripa a început sa se deformeze, pierzându-si integritatea structurala si naveta s-a dezintegrat". Ajungând la aceste concluzii, amiralul Gehman a declarat ca activitatea Comisiei nu s-a încheiat, ea cerceteaza procedurile NASA care a continuat sa lanseze navete în conditii în care mai multe incidente cauzate de bucati de material izolator care s-au desprins la decolare au survenit si în cursul unor lansari precedente.
2. Ce n-a vazut Parisul!
LOCOMOTIVE pe Champs-Elysées
Începând de pe 17 mai, pâna pe 15 iunie, celebrul bulevard parizian, Champs-Elysées va deveni cea mai luxoasa gara din lume. Timp de aproape o luna cât va tine expozitia "Le Train Capitale", locuitorii, dar si vizitatorii Parisului, vor putea urmari mai multe locomotive celebre, de la locomotivele cu aburi pâna la actualele TGV (trenul francez de mare viteza), ceea ce înseamna 150 de ani de istorie a cailor ferate franceze. Evenimentul principal se va desfasura duminica 1 iunie, când, pentru o singura zi, pe Champs-Elysées, între Place de la Concorde si bulevardul Georges V, va circula noul tren Corail. Trenul, care va intra în exploatare permanenta în luna septembrie, va face traseul amintit din buricul Parisului, o zi întreaga, dus-întors, transportând în total 3.000 de calatori, invitati si oameni din public. Trenul va circula cu viteza foarte mica pe o sina de doar 1,5 km lungime, care va fi construita pe mijlocul bulevardului în noaptea de 31 mai-1 iunie. Peste 30 de locomotive vor fi amplasate pe o cale ferata construita pe trotuarele bulevardului Champs-Elysées si în Place de la Concorde, cei care vor fi în Paris în aceasta perioada de vara având privilegiul de a vedea cu ochii lor adevarate piese de muzeu, cum este locomotiva Buddicom St Pierre din 1844 sau locomotiva cu aburi Crampton de la 1852, dar si pe viitoarele trenuri TGV a caror decorare interioara a fost încredintata creatorului vestimentar Christian Lacroix.
Comentarii