Daca ar fi sa credem cele afirmate de autorii unor studii publicate in revistele de specialitate, in lumea intreaga ar exista nume a caror initiala exprima durata de viata. Alte studii ne amintesc despre secretul longevitatii, dandu-ne speranta unei vieti matusalemice.
Statistici deloc ingrijoratoare
Cercetari, studii, preziceri, speculatii sau comunicari sunt legate de durata de viata a oamenilor. Mai nou, un studiu al cercetatorilor americani ne sugereaza ca prima litera a numelui unei persoane poate oferi indicii privind longevitatea acesteia. Considerate de unii nefondate sau ieftine, aceste afirmatii trezesc interesul si fascineaza lumea. Studiul realizat de oameni de stiinta din cadrul Universitatii Wayne din Detroit a examinat relatia dintre initialele numelui unei persoane si momentul decesului. Ernest Abel si Michael Kruger, autorii studiului, au examinat doua grupuri de subiecti la care au participat atleti profesionisti, doctori si avocati. Cercetatorii au analizat duratele de viata a peste 10.000 de atleti profesionisti, concentrandu-se mai ales asupra celor care aveau nume ce incepeau cu initialele „A”, „B”, „C” si „D”.
Concluzia a fost ca atletii al caror nume incepea cu litera „D” au trait mai putin decat cei al caror nume avea alta initiala. De asemenea, sustin cei doi cercetatori, persoanele care aveau la inceputul numelui litera „A” traiau mult mai mult decat cei care aveau litera „D”. Ei sugereaza ca „D” fiind asociata performantelor academice scazute, persoanele al caror nume incepe cu aceasta litera, sunt mai vulnerabile in fata afectiunilor, deoarece sunt mai predispusi la un respect de sine scazut. Care a fost diferenta de supravietuire intre cele doua categorii? Nu foarte ingrijoratoare. Daca atletii a caror initiala era „D” au avut o durata de viata medie de 68,1 ani, sportivii al caror nume incepea cu litere intre „ E” si „Z, necorelate cu nici un fel de calificative academice, au trait in medie, 69,9 ani. Mica diferenta…
Genele feminine mult mai longevive
Se stia cu mult timp in urma ca femeile traiesc in medie mai mult decat barbatii in toate tarile din lume.” Aceste diferente de longevitate – sustin oamenii de stiinta Tomohiro Kono de la Tokio University of Agriculture si Manabu Kawahara de la Saga University, autori ai unui studiu recent – corelate sexului sunt prezente si la multe specii de mamifere”. Situatia nu i-a lasat impasibili pe cercetatori. Acestia prin diferite studii au incercat sa afle care este ratiunea acestei diferente si in mod deosebit daca longevitatea mamiferelor este controlata de compozitia genomica a unuia sau a ambilor parinti.
Pentru a gasi raspunsul cautat, oamenii de stiinta japonezi, au produs embrioni fecundand un ovul cu material genetic provenit de un alt ovul tratat astfel incat sa simuleze comportamentul spermatozoizilor. Ulterior, embrionii au fost implantati in mame-surogat. Mamiferele (soareci) astfel create, din genomul a doua femele, au trait 841,5 zile fata de cei obtinuti din esantionul de control, dotati cu amestec normal de gene paterne si materne, care au trait 655,5 zile. „Consideram ca motivul cel mai probabil al acestei diferente in longevitate – adauga biologul japonez Kono – este corelat reprimarii genei Rasgrf 1 la soareci bi-maternali. In mod normal aceasta gena este exprimata de cromozomul mostenit pe cale paterna si este gena intiparita pe cromozomul 9, asociat dezvoltarii post-natale”. Mai pe intelesul tuturor, genele paterne ar scurta viata.
Secretul longevitatii?
Din intamplare sau nu, cercetatoarea italiana Ariela Benigni, impreuna cu un grup de specialisti in biologie moleculara de la Institutul Mario Negri din Bergamo a descoperit ca un rol cheie in ceea ce priveste longevitatea il joaca un receptor prezent si in celulele umane si asupra caruia pot actiona unele medicamente existente deja pe piata si utilizate in mod curent in tratarea tensiunii arteriale ridicate. Angiotensina II este un hormon ce regleaza circulatia in vasele sangvine si presiunea arteriala, iar pentru a actiona trebuie sa se lege de anumiti receptori (doi la numar).
Oamenii de stiinta, printr-o operatie de inginerie genetica, au creat animale lipsite de receptorul de tip 1 al angiotensinei, animale ce au trait cu 30% mai mult decat cei normali si au avut o stare de sanatate foarte buna. Ariela Benigni considera descoperirea ca fiind exceptionala, deoarece, de-acum, se stie ca in cazul oamenilor nu trebuie „umblat” la ADN, pentru a avea un om cu longevitate de peste 100 de ani. „Stim deja cum sa actionam asupra acestui receptor cu medicamente cunoscute. Nu este necesara crearea unui om transgenic, dar ii vom putea prelungi durata de viata in conditii bune de sanatate” – adauga cercetatoarea. Chiar daca lumea stiintifica lupta sa traim mai mult, asta nu inseamna totul. Depinde si daca traim bine, nu-i asa?
N. FLORIA
Comentarii