Aproape 500 de schelete, dintre care unele vechi de 5,3 milioane de ani, zac la o adâncime de 7.000 de metri pe fundul Oceanului Indian: oamenii de stiinta au descoperit cel mai mare cimitir de balene din lume, care este însa este plin de viata.
Repartizate pe un coridor cu lungimea de 1.200 de kilometri la vest de Australia, carcasele acestor cetacee sustin un întreg ecosistem, inclusiv numeroase organisme care nu ar fi cunoscute de catre cercetatori.
Oamenii de stiinta presupun ca balenele au murit într-un numar atât de mare în acea zona pentru ca aceasta ar fi o arie de hranire importanta – combinata cu un sant în forma literei „V” care canalizeaza carcasele spre fundul oceanului.
Este „o descoperire cu adevarat unica”, a declarat paleontologul american Stephen Godfrey, care o compara cu prima observare a izvoarelor hidrotermale pline de viata de pe fundul oceanelor, realizata în 1977.
„Cea mai veche fosila, precum si numeroase cranii mai recente, arata ca astfel de «caderi de balene» s-au acumulat în acest sit în mod neîntrerupt timp de cel putin cinci milioane de ani”, a declarat Stephen. Atunci când balenele mor, corpurile lor se scufunda pe fundul oceanelor si hranesc fauna din adâncuri – un fenomen denumit „caderi de balene”, însa cercetatorii au fost stupefiati atunci când au constatat amploarea descoperirii lor, a dezvaluit Xiaotong Peng, de la Academia Chineza de stiinte, autorul principal al studiului.
„Sa descoperi o necropola de o asemenea amploare a fost ceva complet neasteptat: dimensiunea extinsa a distributiei, adâncimea si evantaiul de vârste au depasit tot ceea ce ne-am imaginat”, a subliniat Peng.
În 2023, cercetatorii chinezi au efectuat 32 de scufundari la bordul micului submersibil „Fendouzhe” în acea zona a Oceanului Indian, denumita Diamantina. Observarea cimitirului de balene cu propriii ochi a fost „o experienta cu adevarat incredibila”, a povestit Peng Zhou, coautor al studiului.
„Ecosistemele înfloritoare pe care le-am vazut acolo ne-au oferit o perspectiva complet diferita fata de mediul pe alocuri întunecat si rece care este fundul oceanic”, a detaliat el. În jurul carcaselor, pluteau numeroase meduze, ofiuri (vietuitoare asemanatoare cu stelele-de-mare), viermi marini care rod oasele si moluste bivalve, informeaza AFP/Agerpres.
Cele mai multe dintre cele 485 de fosile de cetacee observate acolo apartineau familiei balenelor cu cioc – inclusiv o specie pâna acum necunoscuta si între timp disparuta.
Extrapolând pe baza numarului de fosile gasite, autorii estimeaza ca peste 10 milioane de schelete s-ar putea afla pe fundul oceanului în zona Diamantina. Tesuturile moi si lipidele continute în aceasta masa de carcase reprezinta „aproape 6,7 milioane de tone de CO2 captiv”, a explicat Xiaotong Peng.
Ele reprezinta totodata o uriasa sursa de hrana pentru animalele care traiesc în ape adânci, similara cu cea din izvoarele hidrotermale, care îsi creeaza propriile ecosisteme. Unele dintre animalele observate traiesc, de asemenea, în izvoare hidrotermale si în izvoare reci, ceea ce sugereaza ca ramasitele balenelor ar putea face legatura între aceste comunitati marine de adâncime.
Desi este de departe cel mai mare cimitir de balene descoperit vreodata, fosilele gasite în timpul operatiunilor de traulare sugereaza ca ar putea exista si altele, de exemplu în largul Africii de Sud si în largul Peninsulei Iberice, potrivit autorilor studiului. Este „extrem de entuziasmant”, a declarat Craig Smith, oceanograf la Universitatea din Hawaii (Statele Unite), care a descoperit prima „cadere de balene” în 1987.
„Numarul considerabil de caderi de fosile de balena documentate, inclusiv o noua specie de balena cu cioc, este cu adevarat remarcabil si de o importanta majora pentru întelegerea evolutiei balenelor si a distributiei lor de-a lungul erelor geologice”, a subliniat el.
Aceasta „descoperire remarcabila” va aduce „probabil numeroase cunostinte noi”, în special despre speciile care traiesc în aceste comunitati, asa-numite «chimiotrofice», despre care se presupunea ca au fost puternic reduse de vânatoarea comerciala de balene, a adaugat Amy Baco-Taylor, o specialista în astfel de ecosisteme la Universitatea de Stat din Florida.
NICUSOR DINCA
Comentarii