e-caligraf, e-croitor

          Va rog sa observati ca din ce in ce mai des intâlnim, in lumea larga – la noi, mai putin – prefixul e. Stim deja – lumea larga stie, va trebui sa ne obisnuim si noi cu mersul vremii – ca e vine de la electronica, de unde noile cuvinte ale lexicului mondial: e – commerce (adica: comert prin mijloace electronice), e – banking (servicii bancare prin informatica si electronica), e – school (invatarea prin PC dar si la distanta, prin Internet), chiar e-book (carte electronica, pe care o citesti pe calculator, preluând-o fie de pe discul-biblioteca numit CD-ROM, fie de pe Internet, reteaua retelelor de calculatoare).

          Va rog sa observati ca din ce in ce mai des intâlnim, in lumea larga – la noi, mai putin – prefixul e. Stim deja – lumea larga stie, va trebui sa ne obisnuim si noi cu mersul vremii – ca e vine de la electronica, de unde noile cuvinte ale lexicului mondial: e – commerce (adica: comert prin mijloace electronice), e – banking (servicii bancare prin informatica si electronica), e – school (invatarea prin PC dar si la distanta, prin Internet), chiar e-book (carte electronica, pe care o citesti pe calculator, preluând-o fie de pe discul-biblioteca numit CD-ROM, fie de pe Internet, reteaua retelelor de calculatoare).
          Realitatea este ca cip-urile, microprocesoarele si inteligenta artificiala risipita de programele de computer isi fac loc tot mai hotarât in viata noastra – cam dupa modelul inceputului de secol XX, când motorul electric s-a transformat, din ciudatenie tehnica, in miez al industriei electrotehnice, deci al vietii de zi cu zi a cetateanului planetar.
          Exemple noi de e-tehnologii apar acum cu mare viteza si trebuie, daca nu (inca) sa le avem, cel putin sa stim ca ele exista si ca le vor folosi copiii nostri, caci cine ar fi crezut, de pilda, ca stiloul, adica tocul cu rezervor de cerneala (inventat de românul Petrache Poenaru, stiati?) va fi „detronat”, alungat, cel putin din mâinile calatorilor? Este vorba de o noua unealta „inteligenta”, legata, bineinteles, de un PC (calculator personal) si Internet, un mic cilindru de forma si dimensiunile stiloului clasic, cu care se „scrie” – invizbil pentru ochi, dar lizibil de catre un senzor electronic – pe o placuta legata de PC, placuta transmite literele, cuvintele si frazele – repet, invizibil, de fapt chiar simulate – prin Internet, catre un PC de acasa, iar de pe imprimanta de acolo curge pagina de hârtie, cu scrierea reala, a „caligrafului” de departe. Iar un program-expert, adica un software (cum spun informaticienii) suprainteligent poate face si mai mult: „dactilografiaza” literele si cuvintele scrise de mâna – cu conditia, fireste, ca respectivul caligraf sa aiba un scris lizibil si ca in locul PC-ului sa functioneze un supercomputer.
          Al doilea e pe care vi-l povestesc a intrat in… croitorie. Croitorul viitorului apropiat, asa cum il vede societatea germana Vitus, foloseste un scaner (o camera de luat vederi, transmitând imaginile clare catre un PC) cu laser, care ia masurile clientului in doar câteva secunde, via Internet, ele ajung la o fabrica de confectii, computerul central al fabricii le preia si le repartizeaza unui confectioner-robot, care isi „reconstruieste”, virtual, clientul si ii croieste si coase costumul sau sacoul, il impacheteaza si il si expediaza clientului. Iar clientul, fireste, plateste costumul cu cardul sau electronic – deci e-commerce, in toata regula.
          Nu mai vorbesc despre supravegherea traficului aerian: totul este e, adica electronic sadea, de la satelitii de telecomunicatii („constelatia” Globalista, compusa din 48 de unitati circumterestre), pâna la aeronavele si statiile de urmarire a zborului, de la sol. Sau de muribunda posta – sub forma ei clasica, multicentenara – care va fi tot mai mult inlocuita de e-mail (posta electronica), circulând, via Internet, nu numai pe PC-uri, ci si pe micii „servitori” care sunt telefoanele celulare (ele insele unelte ultraelectronice); noua posta fiind capabila sa transmita infinit mai mult decât scrisoarea clasica – adica rânduri scrise, mesaje vocale, chiar imagine… Iar la orizont se deseneaza ceva nou: la incrucisarea informaticii cu electronica si cu neurobiologia se pregateste sa tâsneasca stiinta retelelor neuronale, adica un domeniu care are la baza extraordinar de capabila unitate numita neuron, celula nervoasa biologica, cu uimitoarele – si inca putin intelesele – mecanisme de functionare si transmitere, care ar micsora de mii de ori dimensiunile cip-urilor (viitoarele biocip-uri), marindu-le de mii de ori capacitatea de procesare. Si inchei spunându-va ca in acest domeniu un matematician român, pe nume Gheorghe Paun este unul dintre liderii mondiali. Nasc si in România oameni.