Se stie ca stratul de ozon din compunerea atmosferei înalte, denumit si ozonosfera, reprezinta o „bariera” în calea periculoaselor radiatii ultraviolete solare, responsabile de aparitia unor maladii cum sunt cancerul dermei, cataracta etc.; moleculele de ozon sunt „atacate” si distruse de produsi chimici care contin fluor, clor etc.
Se stie ca stratul de ozon din compunerea atmosferei înalte, denumit si ozonosfera, reprezinta o „bariera” în calea periculoaselor radiatii ultraviolete solare, responsabile de aparitia unor maladii cum sunt cancerul dermei, cataracta etc.; moleculele de ozon sunt „atacate” si distruse de produsi chimici care contin fluor, clor etc. si care ajung în stratosfera provenind din sistemele de racire cu freoni, din sprayuri etc.
Desi majoritatea acestor „inamici” ai ozonului sunt creati si folositi în emisfera nordica a planetei, înca din anii ’70 – ’80, deasupra Antarcticii a fost descoperita o imensa „gaura” în ozonosfera care, dupa maximumul din 1988, a avut un al doilea în 1999! Explicatia data de specialisti s-a referit la prezenta deasupra Polului Sud a unui imens vârtej, de marimea Statelor Unite (!) si care nu permitea schimbul de aer în zona respectiva. Procesul devenea ciclic deoarece, o data cu subtierea ozonosferei, Soarele putea încalzi stratosfera si sa reduca efectele vârtejului, astfel încât aerul continând produsele chimice „ucigase” se raspândea, provocând cresterea gaurii de ozon! În adevar, anul acesta specialistii Organizatiei Mondiale Meteorologice au anuntat ca mentionata „gaura” din ozonosfera a atins în septembrie 1999 circa 22 milioane kmp (!); cu aceasta ocazie s-a reamintit faptul ca orice diminuare cu 1 la suta a stratului de ozon amplifica numarul cazurilor de cataracta pâna la 150000. Deoarece în perioada 1995-2000 se estimeaza o reducere cu 10 la suta a grosimii stratului de ozon, s-a calculat ca, prin mentinerea acestui ritm, în anul 2050 vor exista circa 15 milioane de bolnavi de cataracta! O recenta Rezolutie a Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) a inventariat planurile pe care trebuie dusa „ofensiva” pentru refacerea ozonosferei, mentionând în primul rând obligatia respectarii riguroase a hotarârilor Protocolului de la Montreal, prin care pâna în 2005 trebuie redusa la jumatate productia de clorofluorocarboni (freoni), iar pâna în 2010 acestia sa nu mai fie fabricati nicaieri pe globul terestru! Asa cum s-a convenit la recenta adunare a reprezentantilor tarilor semnatare a protocolului mentionat, care a avut loc la Beijing (29 nov. – 3 dec.1999), Fondul Multilateral a alocat 3 milioane de dolari tarilor în curs de dezvoltare pentru suportarea acestui efort. În paralel, NASA si alte organisme stiintifice din SUA au hotarât începerea din martie a.c. a unei campanii de cinci luni, destinata cercetarii ozonosferei, în special cea de deasupra zonelor polare; în acest scop programul cercetarilor include folosirea aparaturii specializate de pe sateliti deja lansati (UARS, ERS, MSE, TGM, TOMSEP, Spot-4 etc.), utilizarea de avioane – laborator de tip DC-8 si ER-1, statii terestre din Antarctica, baloane stratosferice etc. Coordonatorii programului de la NASA spera în folosirea si a aparaturii denumita SAGE-3, care a fost pregatita pentru instalare pe un satelit rusesc METEOR-3, care trebuia deja sa fie lansat cu o racheta PROTON; explozia din octombrie 1999 deasupra Baikonurului a unei asemenea rachete, a întârziat programul. Specialistii considera ca, în final, pot verifica daca responsabil de mentinerea si chiar amplificarea „gaurii” de ozon, în conditiile reducerii folosirii freonilor, nu este „efectul de sera” la care contribuie esential industriile terestre!
O noapte petrecuta la muzeu
Pentru prima data în istoria sa, National Gallery din Londra ofera un...
Comentarii