Luând nastere prin patrunderea apei marii în vaile formate de topirea ghetarilor din era glaciara, fiordurile au aparut, de regula, în regiunile de coasta, în zonele reci ale Terrei. Ghetarii au largit albiile râurilor si au format vai cu forma literei „U”, a caror adâncime variaza. În urma cu peste trei milioane de ani, ghetarii au împins o masa uriasa de pietris a carei energie, când a ajuns la mare, a scazut în intensitate, linistindu-se. Masa de pietris depusa în gura fiordului poarta denumirea de morena terminala. Adâncimea ei este mare spre interiorul uscatului iar spre mare este relativ mica.
Formare si caracteristici
Dupa retragerea treptata a ghetarilor, mult timp dupa era glaciara, apa marii a patruns în fiorduri si le-a umplut. Departe, spre interiorul uscatului, râul initial al vaii continua sa curga iar când a ajuns la capatul fiordului a format o delta cu pamânt fertil. Descoperind aceste locuri bogate în apa dulce, oamenii s-au stabilit aici. Norvegia, numita si Tara Fiordurilor, brazdata de vai abrupte si fiorduri, este una dintre cele mai spectaculoase regiuni ale Europei. Multe dintre fiordurile acestei tari fac parte din Patrimoniul UNESCO. Dintre cele mai cunoscute amintim: Sognefjord, Geiranger si Hardanger.
Fiordul Sognefjord
Este cel de-al doilea fiord ca marime din lume, dupa Scoresby Sund din Groenlanda, având 205 km lungime. Sognefjord este o creatie a eroziunii glaciare a ghetarilor care cu mii de ani în urma au acoperit Alpii Scandinaviei. La gura de varsare în mare, acest fiord are adâncimea relativ mica, de circa 100 m, datorita unui prag format din morenele depuse de ghetarii de altadata. Acest prag separa, în buna masura, apele calde ale fiordului de cele reci ale Oceanului Atlantic ceea ce a dus la diferentierea climatului. Astfel în zona de contact cu apele oceanului, peisajul este arid, în timp ce spre interior se gaseste o vegetatie abundenta si multe asezari umane. Diferenta de nivel maxima este de 1308 m iar altitudinea medie a falezelor ajunge la 1000 m.
Fiordul Hardanger
Al doilea ca marime din Europa si al treilea din lume, Hardanger patrunde spre uscat de la Marea Nordului pâna la platoul Hardanger, pe o lungime de 113 km si are adâncimea de 891 m. Aflat în sud-vestul Norvegiei, din 2005 a devenit parc national protejat, fiind renumit pentru peisajele inedite din zona ghetarului Folgefonna, dar si a cascadelor cu înaltimi de pâna la 1500 m ce se varsa în el.
Geiranger fjord
Inclus si el în Patrimoniul UNESCO acest fiord se numara printre cele mai renumite din Norvegia, fiind unic prin combinatia peisajelor formate în Epoca Glaciara cu cele din vremuri mai recente. Cu privelisti încântatoare oferite de cascadele Brudesloret (Voalul Miresei) si Desyvsostrene (Cele sapte surori), Geiranger se afla, în acelasi timp, sub amenintare constanta. Muntele Akemeset se erodeaza treptat si ar putea cadea în fiord, ceea ce ar produce un tsunami care ar distruge centrul orasului Geiranger.
Aceste trei fiorduri importante ale lumii îsi dezvaluie povestile prin forta peisajelor spectaculoase si a ghetarilor fascinanti prin albul nesfârsit.
IOANA FLORIA
Comentarii