Termenul de „halucinatie” ne trimite cu gandul, in mod automat, catre o imagine vizuala falsa; altfel spus, nu vedem ceva anume, ci doar avem impresia ca vedem acel „ceva”. Poate cel mai bun exemplu in acest sens este faimoasa „fata morgana” care apare de regula in desert, dar exista si alte asemenea impresii vizuale false. Nu e deloc un element senzational in faptul ca oamenii pot avea si halucinatii auditive, fenomene care pot fi comparate cu cele dintai, dar care au alt mecanism de formare.
Exista insa, prin extrapolare, si ceea ce putem numi halucinatii olfactive: ele poarta si un nume specific – fantosomie. Oamenii de stiinta afirma ca in aceasta categorie intra de cele mai multe ori mirosuri dezagreabile: de urina, excremente sau voma. La acelasi capitol regasim fenomenul similar privitor la gust, in general cu cele nu tocmai placute: amar, acru, uleios etc. Asemenea halucinatii pot fi cauzate de anumite leziuni ale tesuturilor nervoase, ele insele cauzate, de exemplu, de o infectie virala a neuronilor bulbului olfactiv (pentru miros) sau a papilelor gustative (pentru gust).
Foarte rar, totusi perfect posibil, fantosomiile pot rezulta dintr-o tumoare a lobului temporal, centru al creierului responsabil cu perceptiile olfactive si gustative.
In acest caz, cele doua halucinatii pot fi resimtite chiar simultan. O fantosomie olfactiva poate sa afecteze temporar persoane care sufera de cefalee violenta, acestea simtind de pilda miros (fals) de cauciuc ars.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii