Intr-un final de secol al XV-lea, lucrurile devenisera oarecum clare: din continentul american se descoperise câte ceva, el nu era Asia, ci o Lume Noua care începea sa intereseze pe puternicii vremii. Nici nu-si trasese lumea bine sufletul dupa descoperirile lui Columb si ale „englezului” Cabot ca în toata aceasta afacere începe sa-si bage nasul atât Inchizitia spaniola cât si Papa de la Roma! Întâmplarile, chiar daca le consideram simple coincidente, par interesante astazi. Asemenea colegului de la Dunare, pe nume Neacsu, spionii din Anglia îsi informau superiorii. Un asemenea spion îi scrie ducelui din Milano în legatura cu un oarecare „Messer Zoane Caboto”, ins inteligent si îndemânatic marinar care „observând ca suveranii Portugaliei mai întâi si mai apoi ai Spaniei au ocupat unele insule necunoscute, s-a decis sa faca unele achizitii similare si pentru Majestatea sa (regele Angliei)”.
Calatoria lui John Cabot nu era doar o izbânda personala, intra, asadar, si în vizorul fortelor obscure. Nu e de mirare ca si Inchizitia spaniola devenea interesata de calatoria în Newfoundland a lui Cabot. Pedro de Ayala, un spion al Inchizitiei spaniole la Londra scria: „Cred ca Înaltimea voastra a auzit despre cum regele Angliei a echipat o flota la Bristol ca sa exploreze unele insule sau teritorii precum acelea descoperite anul trecut. Am vazut harta desenata de descoperitor (John Cabot) care este alt genovez ca si Columb…
În ultimii sapte ani oamenii din Bristol au echipat doua, trei sau patru caravele pentru a pleca în cautarea insulei Brazil si a altor sapte Orase, conform spuselor fanteziste ale acestui genovez”. Descoperirile Lumii Noi însemnau si mari cantitati de aur si Papa nu putea ramâne indiferent la asemenea „tentatii”. Din 1492, Papa era un spaniol, Roderigo Borgia, care obtinuse Sfântul Scaun prin simonie si-l ocupa sub numele de Alexandru al VI-lea. Despre el se spune ca decorase tavanul frumoasei biserici „Santa Maria Maggiore” cu aurul adus de Columb din „America”.
Se spune, de asemenea, ca tot el a fost cel care a tras pe harta vremii o linie de la Polul Nord la Polul Sud care cobora prin vestul Africii (prin dreptul insulelor Cabo Verde) oferind spre posesie Spaniei tot ce se afla la vest de aceasta linie si Portugaliei tot ce se afla în estul liniei. Un gest de împartire a lumii care, peste aproape cinci secole, avea sa se repete la Yalta. Fiind spaniol de origine, Papa de la Roma a oferit Lumea Noua, recent descoperita, Spaniei prin Bula papala din 4 mai 1493! „Sunt mai multe Camere ale Ororilor în Muzeul Istoriei, dar nici una nu este precum cea a lui Borgia.
Figura centrala este cea a lui Rodrigo Borgia care ca Alexandru al VI-lea a stat pe tronul papal timp de 11 ani: în jurul lui s-au strâns un roi de amante, copiii sai din flori, o groaza de acoliti si o procesiune fara sfârsit de victime. A fost cea mai neagra perioada din istoria Crestinatatii. Roma devenise un cuibar al unei coruptii inimaginabile unde, în cuvintele lui Dante, „Christ era vândut în fiecare zi”, scrie Bond în cartea „Povestea papei Borgia”. Este de înteles stupoarea englezului John Cabot, descoperitorul Newfoundland-ului pe continentul Lumii Noi, când a aflat ca descoperirea lui apartine Spaniei! Si când te gândesti ca el denumise continentul AMERIKE, dupa numele unui bancher din Bristol!
Având o fiica, Catherina de Aragon plasata strategic lânga Henric al VIII-lea, ca eventuala sotie a acestuia, Ferdinand si Isabella a Spaniei au aflat la timp despre planurile englezilor de a trimite o noua expeditie înspre Lumea Noua. Se pare ca au angajat un conchistador cu sânge de criminal pentru a o intercepta. Alonso de Hojada primeste de la suveranii Spaniei o „procura de a ucide” si e trimis sa intercepteze expeditia lui Cabot ca o urmare fireasca a Bulei papale emise de spaniolul Borgia. În „procura” se vorbeste despre necesitatea de „a opri explorarile englezului în acea directie”. Hojada pleaca din Santa Maria (Spania) pe 20 mai 1499 cu 4 nave, însotit de Juan de la Cosa, un faimos cartograf, si de… Amerigo Vespucci.
Dupa unele surse, poate prea fanteziste, navele spaniole intercepteaza expeditia lui Cabot, toti marinarii impreuna cu Cabot John sunt omorâti si hartile sunt furate. A fost, poate un prim act flagrant de razboi al Papei si al Spaniei împotriva unei expeditii pasnice de descoperiri geografice.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii