Inteligenta Artificiala un pod prea îndepartat?

    
     Cu exact 50 de ani în urma, matematicianul englez Alan Turing declara ca, într-o jumatate de secol – deci în anul de gratie 2000 -, masinile vor fi la fel de inteligente ca omul! Ei bine, iata ce nu ne aduce faimosul an borna: I.A.
    
     Cu exact 50 de ani în urma, matematicianul englez Alan Turing declara ca, într-o jumatate de secol – deci în anul de gratie 2000 -, masinile vor fi la fel de inteligente ca omul! Ei bine, iata ce nu ne aduce faimosul an borna: I.A., Inteligenta Artificiala, concept filozofic splendid, câmp de bataie al scriitorilor de S.F., este, în civilizatia omului, înca o himera. La fel ca stapânirea Lunii, începerea colonizarii lui Marte sau eradicarea foametei si bolilor pe Terra, I.A. ramâne, din pacate, un reper înca foarte îndepartat. Desi, atât creatorii de programe-expert de computer (software complex), cât si inginerii hardisti (conceptorii si constructorii computerului si ai partilor lui componente) se straduiesc sa mentina un ritm furibund în progresul acestei felii de economie si viata (care, de pilda, doar în domeniul microelectronicii va însemna, în anul 2015, o afacere de peste 1000 miliarde dolari!)    
     Tranzistorul, elementul esential al computerului – masinarie, care nu este, deocamdata, gânditoare, dar care, poate, va fi – este – una dintre dovezile pasului ultrarapid în domeniu, cel care a facut ca în cei 50 de ani scursi de la profetia lui Turing, performantele computerului sa fie multiplicate cu 250000! (niciodata în istorie, nici un alt domeniu, nici o alta inventie sau inovatie sau tehnologie nu au avut un asemenea ritm!). Dar, calculeaza inginerii de astazi, chiar pastrându-se viteza de inovare si miniaturizare, dincolo de nivelul atomic nu vor putea trece componentele circuitelor gravate pe placa de siliciu – iar asta se va întâmpla, probabil, în jurul anilor 2015. De aici încolo nu se va putea merge, „batrânul” tranzistor de siliciu va condamna societatea lui Homo sapiens la stagnare tehnologica – de aceea conceptorii în domeniul hard-ului (componentele interne ale computerului) alearga deja, în toate laboratoarele lumii, în cautarea unor noi adevaruri.    
     Care se anunta deja, cel putin teoretic. Prima solutie: computerul optic, cu tranzistori în forma de lentila, a carei opacitate variaza în functie de intensitatea unui curent care traverseaza lentila, amorsat de un fascicul laser. Memorizarea informatiei se face prin holograme, într-un singur centimetru cub fiind loc pentru absolut toate memoriile tuturor computerelor de astazi! Un computer optic exista deja, are 128 „lentile” interconectate pe o suprafata de 1m2 – a si facut demonstratia fiabilitatii lui.     
     Computerul molecular este o alta varianta care – au pretentia conceptorii lui – va îngramadi 100 de supercomputere într-un volum cât al unui bob de nisip. Tranzistorul sau? O simpla molecula, care va lasa sau nu sa treaca un microcurent electric, în functie de tensiunea care se aplica la „bornele” moleculei. Un asemenea computer experimental, cu patru tranzistori-molecule este deja functional.    
     A treia posibilitate: tranzistorul de ADN (o secventa de acid dezoxiribonucleic, molecula vietii), care va intra în componenta unui computer pe baza de ADN si care va functiona de o suta de mii de ori mai rapid decât orice supercomputer de astazi. Într-un spatiu de un metru cub, continând 500 de grame de ADN „tranzistorial” se vor putea înghesui toate memoriile tuturor computerelor construite vreodata; functionarea facându-se prin deplasarea unor enzime între genele si cromozomii pusi la lucru de microelectronisti. Dovada sigura ca un asemenea computer poate functiona este, fireste, de mult facuta: creierul omenesc, cel mai perfectionat computer construit vreodata în Sistemul Solar, de catre conceptori necunoscuti, în numele unor teluri necunoscute.     
     În sfârsit, ca varianta SF ar mai fi un – posibil – computer cuantic, în care atomii însisi vor fi tranzistorii „moleculei” procesoare de biti, ceea ce ar da unui asemenea computer o putere de calcul fantastica: 2 la puterea 500! Putere de care, prin anii 2050, copiii si nepotii nostri vor avea nevoie – mai ales daca vor dori sa aiba, ca partener, pe IA, Inteligenta Artificiala.