Cine nu-si aduce aminte de straniile povesti ale Londrei scufundata în ceata – mediul ideal pentru crime si povesti de groaza? Cine nu a admirat sau nu s-a înspaimântat de plasmuirile de fum ale cetii pe dealuri sau alunecând pe pantele muntilor? Chiar daca ceata se afla undeva „acolo”, reala, tangibila, ea este într-un fel o alta lume. Care ridica întrebari si pe care sa încercam sa o deslusim.
Cine nu-si aduce aminte de straniile povesti ale Londrei scufundata în ceata – mediul ideal pentru crime si povesti de groaza? Cine nu a admirat sau nu s-a înspaimântat de plasmuirile de fum ale cetii pe dealuri sau alunecând pe pantele muntilor? Chiar daca ceata se afla undeva „acolo”, reala, tangibila, ea este într-un fel o alta lume. Care ridica întrebari si pe care sa încercam sa o deslusim.
Ce este, de fapt, ceata?
Sute de mii de picaturi minuscule de apa în fiecare metru cub de aer, cu diametre de cel mult câteva miimi de milimetru (mai precis, de maximum 25 de microni), aceasta este ceata. Un straniu fenomen care are loc de preferinta atunci când nu sunt nori si care apare si în câmpii, si în padurile tropicale, si în Antarctica sau pe coastele muntilor. Uneori îi place marea, alteori desertul. Uneori prefera caldul, alteori frigul. Poate folosi agriculturii dar poate în acelasi timp sa fie acida, afectând mai ales aerul centrelor urbane.Ceata sau nori? Principala diferenta este data de dimensiunea picaturilor care în cazul norilor au diametre de 25-60 de microni. Oricine a urcat cu masina o sosea de munte si a intrat într-un nor crezând de fapt ca se afla în ceata a putut observa acest lucru la picaturile de apa de pe parbriz. În plus, ceata se formeaza atunci când nu bate vântul…
Conditii de formare?
Ideal pentru formarea cetii este o presiune înalta si un cer fara nori, plus prezenta umiditatii la sol. În aceste conditii, o cadere de temperatura declanseaza formarea cetii. Cantitatea de vapori de apa din aer este proportionala cu temperatura externa, asa ca pe masura ce aceasta coboara, scade si capacitatea aerului de a contine vapori; apare tendinta de condensare si astfel de formare a cetii. Este însa necesar si un suport – particule de praf sau ioni – care sa ajute la condensarea vaporilor de apa. Asemenea conditii se întâlnesc în câmpii sau în padurile tropicale, de exemplu.
Ceata poate fi buna si rea?
Poate! Totul în functie de tipul particulelor de praf care servesc pentru condensare. Observatia a fost facuta înca de la începutul anilor 1980, când s-a constatat (de catre specialistii celebrului Institut de Tehnologie din California si cei ai Universitatii din Bologna) ca exista ploi cu nivele de aciditate de 100 de ori superioare celor ale ploilor normale! În orase, picaturile de ceata contin… cam tot ce „aruncam” noi, de la reziduurile fabricilor, la gazele de esapament. Consecintele se vad mai ales asupra plantelor! Compozitia ceturilor este extrem de variata. De-a lungul coastelor marine, nucleele de condensare contin mai ales clorura de sodiu si sulfat de amoniu (emis sub forma de gaz de catre fitoplancton), în timp ce ceturile din Alpi sau cele din Amazonia sunt „curate”, continând componente organice naturale, emise de vegetatie (terpene, hidrocarburi gazoase…).
Pot fi ceturile folosite?
Da. Ceturile din luna martie, de exemplu, creeaza un usor val de protectie a terenului împotriva înghetului, salvând astfel primele forme de viata vegetala ale anului. Dar una din cele mai spectaculoase aplicatii se întâlneste în desertul chilian Atacama, unde, desi între doua „ploite” pot trece chiar si cinci ani, mai tot timpul este ceata! Oamenii de stiinta s-au gândit sa transforme necazul în avantaj si, instalând niste uriase plase din materiale organice, înalte de 4 m si lungi de 12 m, favorizeaza condensarea si „aduna” picaturile din ceata, ajungând sa produca pâna la 11 mii de litri de apa pe zi!
Ceata pe sosea!
Numai cine nu a fost nevoit niciodata sa conduca pe o strada sau pe o sosea în plina ceata nu-si poate da seama ce înseamna acest lucru. Si totusi s-a gasit o solutie: ea apartine specialistilor de la Attex din Moscova si consta în „stropirea” autostrazilor cu azot lichid, atunci când vizibilitatea coboara sub 50 m. Din 19 încercari realizate pe autostrada Venetia-Trieste, 10 au dat rezultate pozitive, ceata risipindu-se pâna la o înaltime de 15 m. Costurile foarte mici ale noii metode au atras deja atentia, în asa fel încât noua metoda este adoptata în prezent pe aeroportul din Parma.
Cand va disparea Universul?
Un nou studiu bazat pe derularea unor simulari în cadrul unui model...
Comentarii