În culisele capodoperelor      Viitorul apartine spatiului

          1. În culisele capodoperelor
          „Gânditorul” de la Hamangia si Piramida lui Keops
          
          PAUL IOAN
          
          
          Una din capodoperele culturilor neolitice si eneolitice (epoca pietrei slefuite) de pe teritoriul tarii noastre este celebra statueta „Gânditorul”, apartinând Culturii Hamangia (mileniul IV i.

          1. În culisele capodoperelor
          „Gânditorul” de la Hamangia si Piramida lui Keops
          
          PAUL IOAN
          
          
          Una din capodoperele culturilor neolitice si eneolitice (epoca pietrei slefuite) de pe teritoriul tarii noastre este celebra statueta „Gânditorul”, apartinând Culturii Hamangia (mileniul IV i.Ch.) – descoperita, impreuna cu perechea sa feminina, lânga Cernavoda.
           Ca vechime, „Gânditorul” precede Piramida lui Keops (a carei constructie a inceput, se pare, in prima jumatate a mileniului III i.Ch.). Poate ca pe multi ii surprinde aceasta alaturare dintre o sculptura si un monument arhitectonic al altei civilizatii. Dar primul lucru care ne-a atras atentia la „Gânditor” a fost lungimea anormal de mare a gâtului acelui barbat meditativ. Ne-am intrebat atunci care ar putea fi tâlcul – daca exista vreunul – acestui detaliu sau „capriciu” al autorului.
           ELEMENTE DE GEOMETRIE SACRA. Raspunsul nostru se leaga de forma geometrica (vezi ilustratia) pe care o formeaza bratele umerii si capul. Este vorba de un echilibru spatial de tip piramida cu baza patrata (unul din cele mai „stabile” si mai regulate poliedre, dupa forma cubica). Astfel, partea superioara a corpului barbatului pare conceputa dupa aceeasi ”regula” (conceptie, viziune) dupa care a fost proiectata si Piramida lui Keops – pentru care egiptologii folosesc sintagma „geometrie sacra”. Practic, elementele superioare ale trupului „Gânditorului” reprezinta o mini-piramida, sau, mergând pâna la capat pe firul ideii noastre, o „mini-piramida a lui Keops” (amanunte strict geometrice comparative gasiti in cartea noastra „Piramida lui Keops – ipoteze”, Ed. All, 1997, 1998). Pentru a face o comparatie care tine mai mult de spiritualitatea celor doua opere, vom aminti ca Piramida lui Keops nu are „cap” (vârf). De ce? Poliedrul conceput de vechii egipteni trebuia sa respecte religia politeista a acelor vremuri, care punea in fruntea panteonului zeul Soare (Ra). Razele luminoase, considerate a fi sapientiale si fertilizatoare, trebuiau sa patrunda prin vârf spre interior, pe directia unei anume camere secrete a Piramidei. Pe de alta parte, in sens opus, tot cu ajutorul razelor solare, sufletul faraonului urma sa urce pâna la zeul Ra si sa revina pentru o probabila reincarnare. La „Gânditor”, vârful piramidal este, in deplina normalitate morfologica, capul. Numai ca acesta are o dimensiune mai mica, pentru a se incadra perfect in forma piramidala si pentru ca mâinile sa cuprinda tâmplele si nu sa sprijine barbia (o alta varianta a echilibrului acelei pozitii).
           COINCIDENTA? S-ar putea ca unii cititori sa considere aceasta comparatie drept pura speculatie. Dar sa nu ne desconsideram stramosii si sa acceptam ca viziunea sculpturala a „artistului de la Hamangia” de acum sase milenii a fost similara celei a proiectantilor Piramidei lui Keops. Inca un argument in acest sens: numeroase statuete datând din mileniile IV-V-VI i.Ch., descoperite in România, au trasate pe tot corpul meridiane (linii) intrerupte de puncte bizare. Specialistii au facut imediat o comparatie cu meridianele energiilor vitale omenesti si acupunctura – ambele conceptii despre metabolism apartinând vechilor chinezi. Este uluitor, dar se pare ca si in civilizatiile stramosilor nostri existau aceste preocupari (cunostinte) medical-filosofice.
          
          2. Viitorul apartine spatiului
          DEEP WORKER 2000 ajuta… navetele!
          
          Prof. dr. FLORIN ZAGANESCU
          
           Consortiul american United Space Alliance care, dupa ce a „absorbit” firma Rockwell Int. a devenit primul contractant al NASA pentru navetele spatiale si a reusit relativ recent sa-si impuna punctul de vedere si în ceea ce priveste efectuarea fara pericole a operatiunilor de dupa lansarea oricarei navete si anume recuperarea marilor rachete cu pulbere care, la lansare, se numesc „boostere”…
           În acest sens trebuie reamintit cititorilor nostri ca, la lansarea navetelor, un rol determinant îl au aceste „boostere” respectiv lungile motoare-racheta cu propergoli solizi care, situate de o parte si de cealalta a marelui rezervor cu combustibili criogenici (pentru motoarele aparatului orbital al navetelor), ajuta puternic la urcarea navetelor, respectiv la atingerea altitudinii de… 40 km! La aceasta altitudine, în mod automat se opreste ar-derea combustibililor solizi din boostere, iar acestea sunt largate pirotehnic si, dupa ce s-au despartit astfel de restul navetei, coboara spre suprafata oceanului, fiind sustinute de parasute. Tinând seama de faptul ca aceste boostere sunt lungi de peste 35 m, destul de grele si ca pot ajunge, chiar folosind parasutele, într-un ocean destul de agitat, recuperarea lor este adesea însotita de pericole, atât a oamenilor care, evident echipati corespunzator recupereaza cabluri, corpuri de rachete, parasute, si apoi leaga boosterele de navele de salvare-recuperare, cât si a acelor materiale, care sunt foarte pretioase, fiind refolosibile! Pentru a evita eventualele accidente, consortiul United Space Alliance a proiectat si, împreuna cu colaboratorii, a realizat un minisubmarin monoloc, al carui operator, instalat într-o cabina cu vedere panoramica si multe echipamente, inclusiv sonar si receptor GPS, poate contribui aproape la fel de eficient ca activitatea celor sapte operatori care erau adusi în zona si se straduiau ore în sir sa efectueze, cu grad ridicat de risc, operatiile mai sus mentionate… Minisubmarinul Deep Worker 2000 (Operatorul adâncurilor 2000) a fost testat prima data dupa zborul navetei ATLANTIS de anul trecut, i s-au adus unele modificari si perfectionari si, începând din primavara anului curent, asigura eficient recuperarea boosterelor navetelor si a tuturor echipamentelor aferente acestora ajunse în ocean; în fotografie, o faza de pregatire a Deep Worker 2000.