Locul în care a pus piciorul John Cabot imediat ce a atins tarmul Americii de Nord este si azi subiect de controversa si asta deoarece înca nu se stie exact daca locul cu pricina a fost Bonavista sau St. John. Oricum ar fi, numele lui John Cabot se ragaseste azi în ambele localitati. Ce se poate spune cu certitudine este ca el a explorat tinutul si, conform împuternicirii pe care o avea de la regele Henric al VII-lea, a intrat în posesia pamântului si a eventualilor locuitori. Astfel, Anglia se putea mândri ca luase si ea o bucata din Lumea Noua, chit ca expeditia lui Cabot nu fusese atât de pompoasa ca acelea ale lui Columb.
Se poate spune, însa, ca 18 oameni si o singura corabie de dimensiuni mici fusesera atuuri suficiente pentru o aventura de rasunet reusita, chiar si cu niste marinari care stateau cam prost cu orientarea pe mare, de vreme ce la întoarcere, dupa o alta luna de sedere în Newfoundland, corabia „Matthew” ajunge în Brittany, în loc de Anglia, din pricina marinarilor care, crezând ca merg prea spre nord, au tras cârma mai spre sud. Cu chiu cu vai, Cabot ajunge pe 6 august 1497 la Bristol, împreuna cu marinarii lui, veseli ca devenisera primii europeni care au pus piciorul pe continentul american dupa expeditiile vikingilor. Primii europeni, pentru ca, sa ne amintim, Cristofor Columb nu a ajuns pe continent decât în 1498, în timpul celei de-a treia sa calatorie, iar scrisorile din care reiese ca Amerigo Vespucci ar fi ajuns pe continent în 1497 se considera a fi falsuri sau simple facaturi.
În aceasta „cursa pentru America”, Anglia îsi poate revendica merite chiar înainte de izbânda lui John Cabot, deoarece se stie ca înainte de 1497, anul aventurii lui Cabot în Newfoundland, corabiile englezesti se aventurau peste Oceanul Atlantic înca de prin 1480. Prima calatorie cunoscuta este cea a lui John Day. Un an mai târziu, în 1481, doua corabii din Bristol, pe nume „George” si „Trinity”, au plecat în cautarea „unei anume insule, numita Insula Brazil”, un loc de fabula care dupa unii însemna „norocoasa” sau „binecuvântata”. Navele din 1481 aveau o mare încarcatura de sare, ceea ce înseamna ca nu atât descoperirea „Indiilor” sau a vreunui nou continent erau importante pentru echipaj, cât mai mult pescuitul.
Daca aceste corabii au ajuns în insula „vrajita” sau nu, nu se stie, dar din unele scrisori ale vremii s-a aflat ca oamenii din Bristol au sponsorizat mai bine de sapte ani calatorii spre insula Brazil. Exista chiar o scrisoare a lui John Day, negustor englez activ si în negotul spaniol, în care acesta pomeneste despre expeditia lui Cabot, care a descoperit „ceea se crede a fi pamântul pe care l-au gasit oamenii din Bristol”. Scrisoarea lui John Day este adresata unui neidentificat Lord Grand Admiral spaniol, care se presupune a fi fost nimeni altul decât Cristofor Columb. Toate acestea duc la convingerea ca expeditiile pre-Cabot au dus la descoperirea tinuturilor Newfoundland, zone foarte bune de pescuit, si ca sponsorii expeditionarilor au tinut secreta aceasta descoperire, pentru a nu împarti zona de pescuit si cu alti doritori. Sa fi descoperit pescarii din Bristol nordul Americii, Newfoundland?
Care sa fi fost interesul Bristolului pentru explorarile atlantice? La o prima vedere, Bristol avea toate motivele pentru a sponsoriza expeditiile si descoperirile de peste Atlantic la sfârsitul secolului al XV-lea. Era unul dintre cele mai prospere porturi comerciale ale Angliei, al doilea ca importanta dupa Londra. Prosperitatea lui venea din pozitia de mijloc într-o retea comerciala care lega Islanda, nord-vestul Europei, Peninsula Iberica si Marea Mediterana. Bogatia si energia celor cel putin 250 de comercianti din Bristol erau investite în comertul din Atlanticul de Nord. Asa ca, atunci când au sponsorizat expeditiile din anii 1480 si pe cele din anii 1490, ei se aflau în cautare de noi „spatii comerciale”, noi piete de desfacere si noi zone de pescuit. Cu toate acestea, spun specialistii, nimic nu lasa impresia ca ei ar fi aflat de Newfoundland si de zonele de pescuit de acolo, înainte ca John Cabot sa se fi întors din expeditia sa. Moment care a atras atentia si altora, nu numai comerciantilor din Bristol.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii