Spectrul curiozitatii umane (2)

          Continuu „inventarul” de saptamâna trecuta, acela al ispravilor savantilor si cercetatorilor din tot spectrul curiozitatii umane – caci, aflati, niciodata lumea nu a fost mai în fierbere decât acum, pe acest, hai sa-l numim, lob frontal al civilizatiei omului. O s-o luam tot pe „bumbi”.

          Continuu „inventarul” de saptamâna trecuta, acela al ispravilor savantilor si cercetatorilor din tot spectrul curiozitatii umane – caci, aflati, niciodata lumea nu a fost mai în fierbere decât acum, pe acest, hai sa-l numim, lob frontal al civilizatiei omului. O s-o luam tot pe „bumbi”…
          Echipa danezului Eske Willerslev, de la Universitatea din Copenhaga, s-a apucat sa foreze în stratul de permafrost (sol înghetat) din Siberia, pâna la adâncimi de 30-33 metri, sperând sa scoata la suprafata fragmente de acid dezoxiribonucleic (ADN) al unor protobacterii, eventual ale unor plante stravechi. Dar, surpriza, din adâncuri au iesit la suprafata fragmente, vechi de peste 400.000 de ani,nu numai ramase, fosilizate, de la arhaice bacterii, ci si de la nenumarate specii de plante si animale, între care mamuti, bizoni, elani – pur si simplu amintirea unei flore si faune bogate a iesit din Pleistocen catre zilele noastre! si au avut si surpriza sa descopere o brusca schimbare de biotop, cam acum 11.000 de ani, adica pe la momentul când Biblia situeaza potopul si îl aduce în scena pe Noe… Din industria noilor materiale ne soseste o stire uimitoare: chimistul ecologist Richard Wool, de la Universitatea din Delaware, a gasit un rost penelor de gaina, care ramân de la abatoare. Ce credeti ca face Wool (în româneste wool înseamna lâna) penelor? Le compacteaza, la presiune mare, si le transforma în… suporturi pentru circuite electronice! Penele sunt întâi „dezbracate” de puf, apoi presate pâna la transformarea în placi transparente, groase de numai un sfert de milimetru. Care apoi sunt portionate, acoperite cu rasini (obtinute din boabe de soia), dupa aceea „sapate”, pentru a se încastra în ele circuite. Cum curajul se rasplateste, noul circuit integrat s-a dovedit a permite curenti de doua ori mai rapizi decât cei din placutele de siliciu.
          E-textile sau i-textile? În traducere, din jargonul informatic, asta înseamna: tesaturi electronice sau tesaturi interactive? S-a ocupat de ele Sundaresan Jayaraman, de la scoala Superioara de Inginerie Textila din Georgia-SUA, amestecând fir de poliester cu fir metalic si obtinând un fel de … pupitru informatic + îmbracaminte, de PC + senzori + haine, pe scurt, vesminte IT de înalta tehnologie. E-hainele (sau i-hainele, cum vreti), au microfoane incorporate de brate, ca sa poti vorbi la telefonul celular (aflat într-un buzunar) fara sa misti mâinile de pe volanul autoturismului. Au, în palarie sau în gluga, un MP3, cu care poti asculta muzica de pe Internet. Senzori medicali încorporati în cute îti masoara pulsul, tensiunea arteriala, temperatura, ritmul respiratiei – si eventual anunta serviciul Salvarii daca te afli în situatie disperata. Pe bluza sau haina sau camasa se afla „încrustat” un PC, cu modemul aferent si cu mini ecran în cine stie ce parte a corpului. Science Fiction? Nici vorba, compania New Yorkeza Sensatex vinde deja „Smartshirt”, camasa inteligenta proiectata de Jayaraman, la pretul de – doar – 499 de dolari bucata…
          Si tot ieftin este si jetul spatial ultrarapid la care lucreaza inginerul britanic Allan Paull, o masinarie hibrida având drept tata un avion si drept mama un elicopter dar la a carui forma a mai contribuit si o racheta. Dracovenia poate fi cumparata cu doar 400.000 de dolari. Viteza care poate fi atinsa cu ciudatul vehicul – 8.000 km/h! – îndeparteaza orice concurenta, cel putin pentru câtiva ani. Timp în care, spune inginerul aeronaut Paull, eu voi fi dezvoltat o alta microaeronava complexa care – tineti-va bine! – va zbura cu de 22 de ori viteza sunetului…
          Mare-i gradina inginerilor lui Dumnezeu …