Un pas spre prevederea cutremurelor

          Pâna azi, nimeni nu poate spune cu mâna pe inima ca poate prevedea un cutremur, fie el de o intensitate medie sau unul catastrofal. Nu reusesc acest lucru nici specialistii chinezi, nici cei americani, nici cei japonezi, cu atât mai putin liota de „vizionari” de la noi sau de aiurea, înarmati cu bor-cane de sticla sau cu pilitura de fier în suspensie (!).

          Pâna azi, nimeni nu poate spune cu mâna pe inima ca poate prevedea un cutremur, fie el de o intensitate medie sau unul catastrofal. Nu reusesc acest lucru nici specialistii chinezi, nici cei americani, nici cei japonezi, cu atât mai putin liota de „vizionari” de la noi sau de aiurea, înarmati cu bor-cane de sticla sau cu pilitura de fier în suspensie (!). Cele mai recente cercetari ne dau speranta ca prevederea cutremurelor va fi, într-un viitor nu foarte îndepartat, posibila si asta nu prin observatii terestre, ci prin studierea fenomenului din spatiu.
          Dar pentru asta este nevoie de o noua generatie de sateliti. Centrul national de studii spatiale (CNES), cu sediul la Toulouse (Franta), se pregateste sa lanseze în spatiu primele exemplare dintr-o noua generatie de sateliti miniaturali, care va oferi cercetatorilor un bilet pentru spatiu la un pret foarte atractiv. Pe 29 iunie, Demeter, primul satelit al unei noi platforme spatiale botezate Myriade, va fi lansat de la cosmodromul din Baikonur (Kazakhstan) cu ajutorul unei vechi rachete balistice SS-18, reconvertita pentru misiuni civile. Demeter va avea ca misiune studierea perturbatiilor electromagnetice generate de cutremurele de pamânt. Patru luni mai târziu, Parasol, un alt mini-satelit, va decola de la Kourou (Guyana) pentru a se alatura altor trei având ca misiune studierea compozitiei si mecanicii norilor. Cu aceasta serie de mini-sateliti, CNES spune adio unui program de activitate spatiala foarte costisitor în care au fost incluse camioanele orbitale precum Envisat de 8 tone sau misiunile cu perioada lunga de gestatie precum Rosetta, lansata recent, care a necesitat 20 de ani de munca la o bagatela de pret de un miliard de euro! Aceste misiuni nu mai au un viitor. „Cu programul Myriade ne propunem un acces în spatiu mai rapid, dupa aproximativ trei ani de munca de la debutul proiectului pâna la lansare si la un pret scazut, de numai 25-30 milioane euro” spune Marie-Anne Clair, responsabila programului de la CNES. Programul Myriade înseamna sateliti configurabili diferit, în functie de necesitati, care masoara doar 60 cm si cântaresc maximum 120 kg, mici si usori, doua conditii indispensabile pentru a avea loc la bordul oricaror rachete purtatoare moderne. E ca la o masina: caroseria si motorul sunt aceleasi, doar dotarile auxiliare sunt diferite. Dupa satelitii Demeter si Parasol, vor urma alte misiuni stiintifice, Microscope si Picard.
          Satelitul Demeter are un obiectiv îndraznet care ar însemna si un prim mare pas spre întelegerea si mai ales prevederea cutremurelor de pamânt. Sub numele zeitei grecesti a recoltelor, Demeter, se ascunde de fapt un acronim care rezuma misiunea încredintata acestui satelit: de a detecta si masura în ionosfera perturbatiile electromagnetice care par a fi asociate seismelor sau eruptiilor vulcanice. „S-a observat ca în ionosfera, la o altitudine de aproximativ 100 kilometri, se receptioneaza semnale electromagnetice destul de ciudate cu câteva secunde înaintea unor cutremure” a explicat Pascale Ultré-Guérard, geofizician la CNES. „Misiunea lui Demeter va consta în masurarea acestor fenomene si în verificarea caracterului lor sistematic. De la lansare, prevazuta pentru 29 iunie, pâna la încheierea misiunii sale doi ani mai târziu, Demeter va înregistra modificarile electromagnetice produse de peste 400 de seisme de o magnitudine superioara nivelului 5 de pe scara Richter. Gratie senzorilor sai, el va capta, de la altitudinea de 800 km, activitatea electromagnetica a planetei noastre. Va putea prevedea Demeter seismele mai importante în timpul misiunii sale? Deocamdata nimeni nu-si face nici un fel de iluzii. „Demeter nu va putea prevedea cutremurele de pamânt” spune Ultré-Guérard. „Nu este o misiune operationala, ci doar exploratorie. Demeter nu va transmite date în timp real si nu va fi conectat la nici un centru de decizie. Misiunea lui este doar de a valida o ipoteza stiintifica”. Cu toate acestea, cercetatorii de la CNRS din Orleans, responsabilii stiintifici ai misiunii, spera sa ajunga la o cunoastere mai buna a seismelor. „În momentul în care vom putea înregistra parametri slabi de activitate seismica, atunci vom putea, probabil, sa anticipam cutremurele de pamânt”. Misiunea Demeter este una dintr-un lant mai lung al cercetarilor legate de seisme si mai ales de posibilitatea de a le prevedea, chiar daca va mai trece ceva timp pâna la ziua în care acest vis va deveni realitate.