În luna septembrie a anului 2018, presedintele de atunci al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sugerat sa se puna capat schimbarii orei de doua ori pe an.
„Trebuie sa se termine. Statele membre ar trebui sa decida singure daca cetatenii lor traiesc dupa ora de vara sau dupa cea de iarna”, a declarat Juncker în cadrul dezbaterii anuale a Parlamentului European privind Starea Uniunii.
De atunci, Pamântul s-a învârtit în jurul Soarelui de sase ori si jumatate, iar lumea a suferit o rasturnare geopolitica si tehnologica. Dar discutia despre schimbarea orei în UE abia daca a avansat, iar saptamâna trecuta, din nou, aproape 450 de milioane de europeni si-au reglat ceasurile.
În ce stadiu se afla dezbaterea?
În 2017, Finlanda a promovat ideea stabilirii unei ore unice pe tot parcursul anului în Uniunea Europeana, eliminând Directiva Europeana care din 2001 reglementa si armoniza schimbarea bianuala de ora. Comisia Europeana a lansat o consultare publica în 2018, care a primit 4,6 milioane de raspunsuri, iar rezultatul a fost coplesitor: 84% dintre respondenti do-reau sa se puna capat schimbarii orei.
Executivul european a îm-bratisat ideea, iar Parlamentul European a votat în 2019 pentru abolirea schimbarii orei începând cu 2021, dar lucrurile s-au blocat în acest punct. Directiva este blocata în Consiliu, institutia care reprezinta statele membre ale UE.
Schimbarea necesita o majoritate calificata, adica sprijinul a cel putin 15 din cele 27 de tari, reprezentând cel putin 65% din populatia UE. Doar dupa ce pozitia Consiliului este clara pot fi initiate negocieri definitive cu Parlamentul European.
Unele tari, precum Spania si Franta, s-au declarat dispuse sa o studieze; altele nu au comentat, iar unele, precum Grecia, Cipru si Portugalia, sunt reticente. Lipsa de consens între capitale si diversele urgente aparute din 2018 încoace au îngropat dosarul si nu pare ca cineva are mare interes sa-l scoata de la naftalina, au declarat surse diplomatice.
De ce se schimba ora?
Este o practica care dateaza din Primul Razboi Mondial care urmareste sa se beneficieze cât mai mult de lumina naturala a Soarelui si reducerea folosirii luminii artificiale, pentru a scadea consumul de energie electrica. Dar este îndoielnic ca o astfel de masura duce cu adevarat la economii semnificative, fiind identificate totodata efecte negative asupra sanatatii umane.
În Spania, sistemul a fost introdus în 1918 si a fost aplicat permanent din 1974, în urma crizei petrolului. Un sondaj al Centrului de Investigatii Sociologice (CIS) din 2023 arata ca 67% dintre spanioli sunt în favoarea abolirii schimbarii de ora si ca majoritatea doresc orarul de vara (66%).
O treime din tarile lumii respecta orarul de vara, majoritatea în Europa.
Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Turcia si Uruguay l-au abolit în ultimii ani, în timp ce Egiptul l-a eliminat în 2011 si l-a reintrodus în 2014.
În America Latina, Chile, Cuba, Paraguay si unele zone de granita ale Mexicului au introdus orarul de vara pentru a se alinia cu Statele Unite, în timp ce Bolivia si Panama nu l-au implementat niciodata, iar Argentina si Brazilia nu l-au abolit niciodata.
În Ecuador, presedintele Sixto Duran Ballen a decretat în vara anului 1992 ca toate activitatile vor începe cu o ora mai devreme pentru a economisi energie în timpul unei secete severe care a compromis producerea de energie hidroelectrica. Acest demers a fost poreclit „ora lui Sixto”.
Ceva similar s-a întâmplat între 1992 si 1993 în Columbia, în timpul presedintiei lui Cesar Gaviria, care a dat nastere efemerei „ore Gaviria”.
Viitorul orei europene
Decizia în UE este paralizata, dar în octombrie anul trecut, 67 de europarlamentari au trimis o scrisoare presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care o îndemnau sa desfiinteze sistemul, transmite EFE/Agerpres.
„Studiile au aratat ca ora de vara poate afecta negativ tiparele de somn, poate creste riscul de atacuri de cord si accident vascular cerebral si poate duce la o crestere a accidentelor de circulatie”, se spunea în scrisoare, care punea sub semnul întrebarii „beneficiile energetice” ale sistemului. Forta motrice din spatele scrisorii a fost europarlamentarul irlandez Sean Kelly.
Veteranul crestin-democrat, caruia i-au mai ramas patru ani de mandat parlamentar, si-a stabilit ca obiectiv „sa repuna chestiunea pe agenda politica” a Uniunii Europene, dar, pâna atunci, europenii au trecut la ora de vara.
NICUSOR DINCA
Comentarii