O mare parte din problemele de sanatate care macina lumea de azi tind catre un numitor comun, luat drept cauza a acestora: modul de alimentatie. Logic, de altfel, intrucat hrana e cea care furnizeaza energia necesara fiecarei celule a corpului nostru. Or, daca ceea ce consemnam nu intruneste exigentele naturale ale organismului, dezechilibrul devine inevitabil. Iata un motiv suficient de serios pentru ca, in cele ce urmeaza, sa va sugeram cateva repere de urmarit in legatura cu nutritia in contexte cotidiene dintre cele mai obisnuite.
„Mancarea-gunoi”
In multe tari occidentale, circa 20% din adultii intre 35 si 74 de ani sunt obezi si limita minima de varsta a imbolnavirii e in scadere. Tinerele de azi au la 28-29 de ani, in general, aceeasi talie ca mamele lor la 50 de ani. Fenomenul „devoreaza” lumea contemporana. Americanii numesc, fara echivoc, aceasta veritabila indopare planetara, junkfood, adica „hrana de pubela”, cum am zice pe romaneste. Se arata cu degetul catre producatorii din industria agroalimentara, care trimit pe piata alimente cu prea multa grasime, sare sau zaharuri. Se arata insa si spre politicile total ineficiente, ca si spre o serie de deprinderi nesanatoase si totusi cultivate in mod paradoxal de o mentalitate paguboasa, asa-zisa moderna. O moda ce nu are totusi nimic comun cu croiala ori culorile hainelor. Si mai grav – cum remarca specialistii cu ingrijorare – este impactul promotiilor alimentare asupra copiilor si tinerilor. Sa vedem cam ce ne face cu ochiul de pe rafturile magazinelor!
La cumparaturi
Tentatiile sunt foarte mari, cam in orice magazinas sau hipermarket am intra. Ideea citirii etichetelor, frecvent invocata, inca nu a prins la consumatorul roman. Apoi, unele ingrediente sunt denumite stiintific, altele nu apar pe ambalaj. Totusi, e utila cunoasterea catorva indicii generale: u lista ingredientelor e scrisa in ordine descrescatoare, de la cea mai mare cantitate la cea mai mica; u in paine, prajituri, sos tomat, conserve de legume, cu cat apar mai putine ingrediente, cu atat sunt mai sanatoase; u produsul e cu-atat mai bun, cu cat contine mai multe ingrediente dintre cele pe care le folositi acasa, la gatit; u mancarurile gata preparate, cu carne sau cu peste, e bine sa contina cel putin de doua ori mai multe proteine decat lipide; u produsele cu continut de sirop de glucoza-fructoza sau uleiuri exotice e mai sanatos sa… le lasati pe raft. Mai in amanunt, ce luam si ce trecem cu vederea?
Paine, produse de patiserie, mic-dejun
De preferat produsele din faina integrala, cele tip graham, cu seminte, cu cat mai putina faina alba (rafinata), din fulgi de cereale. Atentie la etichete, deoarece produse cu aceeasi denumire au ingrediente diferite, de la un fabricant la altul. Treceti pe langa briosele bogate in grasimi hidrogenate, deloc prietene ale sanatatii. La fel, ignorati batoanele, cornurile, chiflele din faina alba, prajiturile cu orez integral, cerealele glasate sau caramelizate, deoarece au o mare putere glicemianta.
Produse din lapte
Iaurturile naturale domina topul. Deserturile lactate sunt bune, insa nu mai des decat de doua ori pe saptamana. Telemeaua poate fi consumata in cantitati mici la o singura masa, cu observatia ca branzeturi ca feta sau mozzarella sunt cam grase. „Uitati” pe raft iaurturile light sau indulcite, pe cele cu fructe ori cu sirop de glucoza-fructoza.
Carne si peste
Gaina si curcanul crescute cat mai natural (dificil deziderat!) ar fi preferatele nutritionistilor. Carnea de vita sa nu aiba mai mult de 5% grasime, iar cea de porc sa fie consumata mai rar si in cantitati mici. E bine daca exista variatie in privinta sortimentelor. Pentru sanatatea dumneavoastra, evitati carnurile tratate cu multa sare (gen pastrama), rulourile de pui, mezelurile si preparatele tip barbecue. Un motiv serios, oricat de apetisante ar fi acestea: aproape niciodata nu avem indicii despre conditiile in care au crescut animalele si in ce fel s-au preparat produsele respective. Pestele e de preferat cel congelat (somon, cambula, macrou etc.) sau in conserva (ton, sardina, macrou, dar si scoici, ca produs oceanic). Lasati pe altadata icrele tarama sau surimi.
Dulciuri
Un capitol „greu”, din care e bine sa alegeti ciocolata (neagra, alba, cu lapte, cu sau fara alune), cu singura recomandare sa nu consumati in exces. Creme de ciocolata precum Nutella nu fac rau, daca nu depasiti doua lingurite la un mic-dejun. De altfel, pentru toate dulciurile, aceeasi indicatie: consum ponderat, deci nu prea mult si nu prea des. Evitati prajiturile preparate cu sirop de glucoza-fructoza, incriminat in cazul epidemiei planetare de obezitate si al diabetului. De mentionat aici si compoturile cu indulcitori: sunt gustoase, dar fructele sunt dulci prin insasi natura lor.
Bauturi
Ne referim la cele nealcoolice, desigur, sector in care o bila neagra primesc sucurile preparate din apa carbogazeificata indulcita, colorata si aromatizata cu diverse chimicale. De preferat apa minerala (plata sau nu), cea de la robinet – eventual, tinuta in „repaus” mai multe ore si cu un foarte mic adaos de sirop si, desigur, sucurile de fructe 100%, cu observatia ca acestea nu contin fibre. Uitati ca exista bauturile „racoritoare” mentionate mai sus cu bila neagra, obtinute pe baza de concentrate. Data viitoare, vom continua periplul nostru alimentar in slujba sanatatii.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii