Chifle, baghete, cornuri ori alte asemenea „painici”, preparate ca tartine ori sandvisuri, de obicei constituie deliciul copiilor si al adolescentilor. Totusi, oricata dragoste ar pune mama in micul-dejun si in pachetelul pentru scoala, ea ar trebui sa tina cont de faptul ca aceste alimente au calitati nutritionale scazute, in schimb introducand in organism o mare cantitate de zaharuri simple. Si nu este singurul neajuns.
Crestere minora
Argumentele de marketing ale producatorilor de aluaturi tartinabile lasa sa se inteleaga ca ele sunt fabricate pe baza de lapte, eventual ciocolata, alune – nutrienti indispensabili cresterii copiilor. Totusi, nutritionistii contesta aceste afirmatii, motivand ca 15 grame de aluat tartinabil traditional nu contribuie decat cu 2,25% la aportul zilnic recomandat in ce priveste calciul, pentru copiii intre 1 si 9 ani. Pe de alta parte, anumiti producatori se refera la un aport semnificativ de fosfor sau de vitamina B12. Or, aceste elemente le lipsesc rareori copiilor, alimentatia obisnuita acoperind fara probleme nevoile lor.
In cazul adolescentilor, se mai semnaleaza o posibila problema. Este adevarat ca pana in prezent niciun studiu nu a ajuns sa demonstreze ca o ciocolata sau produsele care o contin maresc riscul aparitiei acneei. In schimb, se stie ca acneea este corelata cu consumul a doua familii de alimente: produsele lactate si glucidele cu index glicemic ridicat. Favorizand asadar consumul de paine alba (din care se prepara tartinele), alimentele respective pot favoriza, in mod automat, acneea.
Mai dulci ca dulceata?
Acesta este un mit pe care nutritionistii il combat: in realitate, o portie de 15 grame de aluat tartinabil contine circa 8 grame de zahar, cam tot atat cat o dulceata clasica. Diferenta vine din faptul ca dulceturile – si in special cele preparate din fructe rosii – furnizeaza o cantitate apreciabila de antioxidanti, aflati in proportie mult mai mica in aluaturile tartinabile.
O alta problema ridicata se refera la oportunitatea consumului de tartine care contin si ulei de palmier. Pe de o parte, exista retineri fata de aceasta recomandare: uneori, uleiul de plamier se foloseste la fabricarea produselor in discutie, numai ca are un continut ridicat de acizi grasi saturati, susceptibili de a afecta sanatatea sistemului cardio-vascular. In schimb, acelasi ulei contine substante benefice, din familia vitaminei E. Dilemele inca persista, un singur argument (de mediu) inclinand balanta catre inconveniente: in lume se produce mult ulei de palmier, ceea ce contribuie la fenomenul de despadurire.
Totusi, zaharurile…
In urma celor aratate mai sus, nu trebuie considerat ca a consuma tartine cu dulceata inseamna boala sigura. Ca intotdeauna, e o problema privitoare la frecventa acestui consum. Daca un copil mananca la micul dejun doua tartine, iar peste zi „recidiveaza”, atunci se poate vorbi despre un exces. Mai ales daca, in paralel, alimentatia lui nu este prea echilibrata. In principiu, la un consum rezonabil, specialistii nu vad niciun obstacol. Un mic-dejun ideal ar putea consta intr-o cana cu lapte semidegresat, tartine (de preferat, nu din faina alba) cu unt si cu dulceata, dar si un fruct.
Privitor la zaharurile simple, se mentine ideea unui continut prea ridicat, iar alimentatia curenta deja furnizeaza cantitati mari din acest element. Efectele pot deveni foarte grave: aparitia obezitatii, care se stie ca face ravagii la nivel mondial, a cariilor dentare, eventual si a diabetului zaharat. Alternativa ar fi tartinele pe baza de faina integrala, neagra, de secara, dar si consumul cat mai rar – mai ales dimineata – de cereale, care sunt mult prea bogate in zaharuri simple si in grasimi saturate.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii