„Vad lumea ca pe o coexistenta paradoxala a materiei si spiritului si toate lucrarile mele se refera în primul rand la acest aspect. Omul este o esenta unica: atotputernic, în curs de dezvoltare, capabil sa creeze si, în acelasi timp, este o carne fragila, nepermanenta, dependenta de impulsuri hedoniste. În acest dualism este ascunsa armonia utopica si, în acelasi timp, naturala, pe care este posibil sa o realizam si sa o acceptam doar prin intermediul jocului. Creativitatea mea PERMITE, elimina barierele si spune «Este posibil!» (a încerca, a experimenta, a cauta sa nu-ti fie frica). Jocul se plaseaza în pozitia observatorului, îl ajuta sa vada imaginea în mod cuprinzator, sa înlature contradictiile si sa gaseasca o modalitate de a merge mai departe.”
Afirmatiile de mai sus, deopotriva încarcate de o filosofie nu atat a ratiunii, cat a sufletului, profunda si simpla totodata, îi apartin rusoaicei Aleksandra Weld Queen. De fapt, Weld Queen nu este numele sau real, ci pseudonimul artistic, frumoasa moscovita de 35 de ani fiind artist plastic.
Creator dintr-o categorie oarecum insolita, ea fiind specializata în ceea ce se cheama sculptura în metal prin sudura. Este si un gen de aventura plina de tensiuni placute, chiar seducatoare, din care fiecare are de învatat si de simtit ceva important. Pentru a „traduce” exprimarea sa artistica în limbajul privitorului comun, Aleksandra a ales structuri de diverse forme recognoscibile construite din bare metalice modelate si lipite între ele prin modalitati specifice.
De fapt – dupa cum ea însasi marturiseste – într-un anume fel nu ea a optat pentru aceasta arta aparent greu de efectuat de catre o femeie, ci ea a fost aleasa de respectiva tehnica: „Am creat prima mea lucrare de sculptura în 2015. Trezindu-ma într-o dimineata din aprilie, mi-am imaginat o pisica imensa care medita, numita Tikhvami, si mi-am dat seama ca asta sunt chiar eu! Am simtit atata energie în acel moment, asa ca am fost gata sa ma arunc cu toata fiinta mea în arta. Desigur, eram convinsa ca viata mea nu avea sa fie la fel ca înainte.”
Pe parcursul celor numai cinci ani de sculptura în metal, „Regina” a înregistrat o activitate prodigioasa, realizand lucrari foarte apreciate atat în Rusia, cat si în tari ca Statele Unite ale Americii, Franta, Austria – unde au participat la expozitii, saloane, prezentari în muzee de arta, dar au ajuns si în colectii particulare. Desigur, e aproape imposibil de realizat o ierarhizare a acestor creatii, însa dintre toate merita o mentiune aparte cea intitulata „Mama”, expusa anul trecut temporar în Parcul Zaryadye din Moscova. Cantareste circa 300 de kilograme si i-a luat un an sa o definitiveze.
Oamenii care au ajuns sa se întinda în bratele Mamei si-au împartasit impresiile; au ajuns în spatiul exterior, spun ei! Unii au venit în parc noaptea, pentru a evita multimile si a petrece mai mult timp interactionand cu figura. Vizitatorii care au avut aceasta experienta apreciaza sentimentul de acceptare si protectie pe care îl aveau în bratele ei – un fel de sculptura metalica, dar vie, care i-a facut pe oameni fericiti, fie si numai pentru o clipa. Aceasta, întrucat – spune Aleksandra – totul în viata face parte din armonia lumii.
Weld Queen este cea mai originala sculptorita din Rusia, însa nu doar aceasta o defineste. Este o nonconformista si totodata o neofeminista neagresiva, care stie sa îsi exprime la modul ideal convingerile de gen, într-o lume a barbatilor. Metalul cu care uneori se îmbraca la propriu simbolizeaza tocmai aceasta simbioza sublima si subtila dintre maternitate si nevoia naturala de intimitate cu sexul opus, cu care nu se simte în concurenta, ci într-o complementaritate benefica.
„Avem nevoie de un raspuns din interiorul nostru, fiindca totul este despre sentimentul interior ce ne ghideaza. Trebuie doar sa ramanem consecventi cu noi însine”, afirma Aleksandra.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii