Amprente ale spiritualitatii noastre

          Focsani – Biserica Sf. Ioan Botezatorul
          
          Orasul Focsani, resedinta a judetului Vrancea, a fost, de-a lungul istoriei noastre, o punte de legatura între cele doua tari surori: Moldova si Tara Româneasca.

          Focsani – Biserica Sf. Ioan Botezatorul
          
          Orasul Focsani, resedinta a judetului Vrancea, a fost, de-a lungul istoriei noastre, o punte de legatura între cele doua tari surori: Moldova si Tara Româneasca.
          Asezat pe Milcov, el însusi fiind împartit în doua, a avut un rol important în lupta pentru Unire, creând o stare de spirit favorabila revendicarilor democratice ale vremii. În acelasi timp, locuitorii orasului si-au dovedit credinta în Dumnezeu prin ridicarea de biserici si monumente religioase. Una dintre aceste biserici este Sfântul Ioan Botezatorul, strâns legata de istoria orasului. Ea a apartinut initial de o manastire purtând acelasi nume. Noul locas a fost înaltat în 1681, de domnitorul Tarii Românesti – Grigore Ghica, poreclit Albanezul (1680-1684).
          În anul 1840 ea a suferit serioase modificari in cadrul reparatiilor facute de episcopul Timoftei Tesalonul.
          Manastirea a avut un rol important în viata partii muntenesti a orasului, cu toate ca, fiind posesoarea unor domenii însemnate, oferite prin numeroasele danii, era în conflict permanent atât cu orasenii cât si cu taranii din jur. Ramâne însa incontestabil rolul ei în dezvoltarea culturii în zona si în momente de mare tensiune.
          În 1734 un cutremur puternic a zguduit întregul oras, aducând pagube însemnate. Manastirea a avut si ea de suferit avarii serioase.
          Au fost grav afectate zidurile de incinta, turnul clopotnita si cea mai mare parte din cladirile înconjuratoare. Multe dintre acestea n-au mai putut fi recuperate.
          De fapt, în zilele noastre, singura care mai evoca într-un anume fel stralucirea vechii manastiri este biserica, impresionând prin eleganta si simplitate.
          Este un locas sobru, cu o intrare simpla si o singura turla asezata pe un soclu patrat. Turla este decorata cu ferestre prelungi. Peretii bisericii sunt zugraviti într-o singura culoare, alba, si sunt împartiti în doua registre printr-un brâu. Partea de sus este împodobita cu firide si un alt brâu aflat imediat sub acoperisul de tabla, în ape repezi.
          Dupa numeroase restaurari biserica are acum hramul „Nasterea Maicii Domnului” dar locuitorii o numesc tot Sfântul Ioan, asa cum a intrat în traditia orasului si în sufletele lor.
          Biserica nu marcheaza doar un moment important din istoria locurilor, ci reprezinta câteva bune secole de credinta, cea mai de pret virtute a poporului nostru.