Amprente ale spiritualitatii noastre

          
          Biserica Stelea
          
          Straveche cetate domneasca, municipiul Târgoviste a fost multa vreme si centrul religios al Tarii Românesti, dupa ce Neagoe Basarab (1512-1521) a mutat aici resedinta Mitropoliei Valahiei. De-a lungul anilor orasul, devenit un puternic leagan de cultura, si-a înaltat monumente încarcate de simboluri.

          
          Biserica Stelea
          
          Straveche cetate domneasca, municipiul Târgoviste a fost multa vreme si centrul religios al Tarii Românesti, dupa ce Neagoe Basarab (1512-1521) a mutat aici resedinta Mitropoliei Valahiei. De-a lungul anilor orasul, devenit un puternic leagan de cultura, si-a înaltat monumente încarcate de simboluri. Unul dintre acestea este, fara îndoiala, biserica Stelea. Ridicata în 1645 pe locul unei biserici mai vechi, ctitorie a spatarului Stelea, ea prezinta un interes deosebit atât pentru arhitectura, cât si pentru istoria tarii. Noul locas este ctitorit acum de domnitorul moldovean Vasile Lupu, în urma unei vremelnice împacari cu Matei Basarab, care, la rândul sau, procedeaza cu aceeasi eleganta, ridicând biserica de la Soveja. Biserica din Târgoviste se mai numeste si biserica „Împacarii” subliniidu-se astfel slabirea încordarii dintre cei doi domnitori. Lucrata cu mesteri trimisi de la Iasi, noua ctitorie este un exemplu graitor de îmbinare a elementelor moldovenesti si muntenesti. Simpla, dar admirabil proportionata, ea aminteste de vestita biserica Trei Ierarhi, ctitoria iesana a lui Vasile Lupu, fara a atinge însa stralucirea acesteia. Este construita din caramida tencuita si doar un brâu care o încinge la mijloc si câteva rame de la usi si ferestre sunt din piatra, dupa modelul celor de la Iasi. Peretii exteriori proptiti cu contraforturi puternice, dupa moda moldoveneasca, sunt decorati ca în Muntenia. Acestia prezinta doua registre de firide oarbe, înconjurate cu ciubuce si rotunjite din caramida si tencuiala. În registrul superior însa, firidele sunt dispuse mult deasupra brâului median, lucru neobisnuit în Muntenia, amintind nelipsitele siruri de ocnite de sub streasina bisericilor moldovenesti. Cele doua turle constituie pe buna dreptate elementul de subtila eleganta a ctitoriei. Dintre fatetele acestora, patru sunt însotite de mici contraforturi decorative, iar patru sunt strapunse de câte o fereastra îngusta în partea de jos. Toate sunt decorate cu firide lungi, cu ocnite sub streasina si cu butoni bombati din caramida smaltuita, frumos colorati. Motivele decorative ale mesterilor moldoveni au influentat arta confratilor din Tara Româneasca, atentia lor fiind atrasa în special de elementele de detaliu construite în general din piatra, îmbogatindu-se plastica împodobirii monumentelor din secolele XVII-XVIII.
          În secolele XVIII-XIX, la biserica Stelea a functionat si o scoala greceasca, evidentiindu-se o data în plus rolul pe care biserica l-a avut în educatia morala a poporului nostru.