Aflata in satul al carui nume il poarta, biserica din Doicesti este sfântul locas al unei vechi manastiri, o ctitorie mai putin cunoscuta a lui Matei Basarab, despre care probabil nu s-ar mai sti nimic daca nu ar exista pisania veche. Nu se mai cunoaste imaginea ei initiala, dar conform pisaniei amintite se stie ca a fost inchinata Sfântului Ilie Tesviteanul si a fost cladita intre 1645-1646, ctitori fiind domnitorul Matei Basarab si sotia sa, Doamna Elena. In cele mai multe dintre cronici, manastirea nu este mentionata drept ctitorie a lui Matei Basarab, dar ea apare in câteva alte acte ale vremii. Alaturi de domnitor mai sunt notate câteva alte nume de ctitori ca Tudor clucerul Doicescul, ispravnicul manastirii si Stefan cihodarul, din Barbulesti.
Asa cum arata cealalta pisanie insa, biserica este refacuta in intregime, in 1706, de Sfântul Constantin Brâncoveanu. Noul asezamânt, manastire de calugari, primeste hramul Nasterea Maicii Domnului. Acesta facea parte dintr-un intreg ansamblu al curtii domnesti cu zidul de incinta, din care insa, in zilele noastre, au mai ramas numai ruine.
Cutremurul din 1802 pricinuieste mari pagube constructiei, desi acestea sunt remediate prin eforturile banului Grigore Brâncoveanu, urmasul domnitorului. Biserica este din nou afectata de cutremurul din 1838 si este reparata in 1859 de Iancu Nedeianu cu contributia substantiala a Elisabetei Brâncoveanu, vaduva banului Grigore.
In 1864 manastirea este desfiintata, iar biserica devine biserica parohiala pentru satul Laculete. Este o constructie din piatra, de plan dreptunghiular, impartita in incaperile clasice: altar, naos, pronaos. Absida altarului este semicirculara in interior si poligonala in exterior, fiind incadrata de cele doua nise specifice: proscomidia si diaconiconul.
Naosul, acoperit cu o cupola semicilindrica, este luminat de câte doua ferestre pe fiecare parte. Este despartit de pronaos printr-un zid in care se deschide o arcada permitând trecerea dintr-o incapere in alta. Peretii laterali sunt strapunsi si ei de alte doua ferestre pe fiecare parte, iar deasupra se afla un turn-clopotnita din lemn care l-a inlocuit pe cel cazut la sfârsitul secolului al XIX-lea. La turn se ajunge printr-o mica constructie circulara de pe fatada de nord a pronaosului.
Pridvorul se sprijina pe coloane de piatra unite in partea de sus prin arcade trilobate. Coloanele sunt realizate in torsada cu decoratii florale in partea superioara si in cea inferioara. Florile de acant, reprezentate aici, apar si in portalul bisericii.
Exteriorul este impartit in doua registre de un brâu median cu doua siruri de zimti de caramida. In dreptul zidului care desparte naosul de pronaos exista câte un contrafort pe fiecare parte, iar brâul si cornisa sunt decorate cu picturi florale si geometrice. In interiorul bisericii se remarca tabloul votiv reprezentându-l pe Constantin Brâncoveanu alaturi de sotia sa, cei patru fii: Constantin, Stefan, Radu si Matei si cele sapte fiice: Stanca, Maria, Smaragda, Ilinca, Safta, Ancuta si Balasa. Pe peretele dinspre sud sunt infatisati jupân Papa Brâncoveanu vel postelnic si Stanca Cantacuzineanca, parintii domnitorului, precum si Preda Brâncoveanu si Matei Basarab.
IRINA STOICA
Comentarii