Vineri, 29 aprilie, Biserica noastra sarbatoreste „Izvorul Tamaduirii”, praznic inchinat Maicii Domnului despre care am scris de cateva ori in acest colt de pagina.
Amintim totusi ca legenda spune ca Maica Domnului l-a condus pe imparatul Leon cel Mare la un izvor cu apa vindecatoare, apa cu care a redat vederea unui orb. Minunea s-a petrecut in apropiere de Constantinopol si sarbatoarea dateaza din secolul al V-lea. In aceasta zi, dupa Sfanta Liturghie se savarseste sfintirea apei dupa reguli adecvate Saptamanii Luminate. Credinciosii iau acasa Aghiasma Mica.
Importanta sarbatorii si praznuirii acestei zile ne-a determinat sa alegem un sfant asezamant cu acest hram si ne-am oprit la Biserica Mavrogheni din Bucuresti. Biserica se inalta in apropiere de Piata Victoriei, in vecinatatea „Muzeului Taranului Roman”, pe strada Monetariei.
A fost construita de domnitorul grec Nicolae Petre Mavrogheni (1786-1790), originar din insula Paros si de sotia sa Maria Doamna, drept multumire Domnului pentru vindecarea fiicei lor de o boala incurabila. La vremea respectiva, biserica se afla in afara orasului si facea parte din mosia domneasca impreuna cu foisorul domnesc, un spital, o scoala, o fantana arteziana si rezervorul principal pentru alimentarea cu apa a locuitorilor din zona, dupa colectarea mai multor izvoare. A functionat ca manastire, dupa Secularizarea averilor manastiresti fiind transformata in 1863 in biserica parohiala.
Nu s-a pastrat pisania originala dar dintr-un hrisov domnesc aflam ca biserica fusese deja construita in iulie 1787. Domnitorul Nicolae Mavrogheni s-a dovedit un bun crestin si, interesat de viata credinciosilor a hotarat sa se deschida bisericile zilnic si sa se construiasca sobe in interior pentru confortul participantilor la slujbe. El a ridicat si o tipografie la care a fost tiparita revista „Curierul romanesc” condusa de Ion Heliade Radulescu. Acesta a fost chiar inmormantat in 1872 in curtea bisericii. Tot la tipografia de aici a fost tiparit si „Regulamentul Organic” si prima carte de muzica bisericeasca alcatuita de Petru Efesiu.
Alaturi a fost ridicat un spital si in 1852 pe locul scolii din incinta manastirii a fost infiintata Scoala de Arte si Meserii, iar mai tarziu, in anul 1870 Monetaria Statului. In anul 1894 a fost infiintata aici o scoala gimnaziala care exista si astazi. Biserica a fost construita din caramida si avea initial doua turle, cea de pe naos avand forma octogonala. Are lungimea de 22 de metri, latimea de 9 metri si inaltimea de 18 metri.
In anul 1794 a fost reparata de domnitorul Alexandru Moruzzi, iar dupa cutremurul din 1839, fiind grav avariata, a fost construita din nou in 1847. Cu acest prilej s-a pastrat o singura turla, cea de pe naos. Biserica a fost consolidata din nou in 1890 si 1892. A fost reparata dupa cutremurul din 1940 si dupa bombardamentele din 1944. In 1997 s-a construit noua clopotnita in locul celei daramate la cutremurul din 1940. Noua clopotnita a fost realizata dupa proiectul arhitectilor Marius Marcu Lapadat si Horia Gavris.
In 1973 biserica a fost repictata de Costin Ioanid. Catapeteasma de zid este cea veche, pictata in fresca direct pe zid si restaurata in 1977 de pictorul Nicolae Sava. In cimitirul bisericii sunt ingropate numeroase personalitati, printre care pictorul Horia Bernea in anul 2000.
IRINA STOICA
Comentarii