Inaltata in centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, având in apropiere Muzeul National de Istorie a României, eleganta cladire CEC Bank si frumoasa Manastire Stavropoleos, Biserica Zlatari are hramurile „Nasterea Maicii Domnului” si „Sfintii Mucenici Ciprian si Iustina”. Este una dintre cele mai vechi biserici ale orasului si, initial, a fost ridicata din lemn, atestata in anul 1667 ca apartinând unui han. Numele bisericii vine de la ctitorii ei, un grup de „zlatari”, negustori greci aurari si argintari, din mahalaua preotului Manta. In anul 1705, Constantin Brâncoveanu ridica in locul locasului respectiv o biserica de zid pe care o inzestreaza cu mosii si lucruri de pret si o inchina Patriarhiei din Alexandria.
Cutremurele din 1802 si 1838 avariaza grav biserica, reconstruita de egumenul Calistrat Livis dupa planurile arhitectului Xavier Villacrosse si este pictata de Gheorghe Tattarescu. Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, statutul bisericii se modifica si in 1888 devine biserica de mir. In 1903, cu ocazia largirii Caii Victoriei, dispar hanul si turnul clopotnita si, intre 1907-1908, biserica este restaurata de arhitectii Jean Pompilian si Gr. Cerchez.
In ziua de 6 ianuarie a anului 1932, in jurul orei 11 s-a oficiat slujba de Boboteaza la care au participat regele Carol al II-lea, printul mostenitor Mihai, patriarhul Miron Cristea si presedintele Consiliului de ministri, Nicolae Iorga, impreuna cu membrii guvernului. Dupa slujba au plecat toti, intr-un impresionant cortegiu spre Dâmbovita unde, conform obiceiului, a fost aruncata o cruce in apa. Reintorsi la biserica, au asistat la o defilare cu drapele.
La cutremurul din 1940 ii cad turlele care sunt reconstruite in doua etape, in 1971 si 1977. Alte reparatii se fac dupa cutremurul din 1977 si, ca prin minune, biserica scapa de valul demolarilor din 1980, dar este prinsa ca intr-un cleste intre blocurile din jur, reusind totusi sa se afirme prin linia ei eleganta. Inscrisa pe lista Monumentelor Istorice, pastreaza in fata Altarului moastele – respectiv mâna – Sfântului Ciprian al Antiohiei, cel mai vestit vrajitor al Imperiului Roman, care, printr-o minune s-a crestinat, a devenit episcop si mai târziu a infruntat cu un curaj iesit din comun, supliciul la care a fost supus pentru credinta sa.
Biserica este construita sub forma de nava cu o absida pentru altar. Are o lungime de 23 metri si o latime de 12, iar absidele laterale sunt numai sugerate. Naosul are o forma patrata iar deasupra sa se ridica o turla octogonala si alte patru mai svelte pe colturi. Toate sunt perforate de ferestre prelungi si sunt asezate pe socluri de forma patrata. Pronaosul este mai ingust, acoperit cu o bolta in leagan si are un cafas deasupra intrarii. Pridvorul baldachin este mai scund si prezinta o arcada sustinuta de doua coloane.
Vitraliile sunt pictate cu imagini de sfinti, iar la exterior fatada este realizata din caramida rosie alternând cu benzi tencuite. Incepând din 2011, in interior s-au efectuat lucrari de restaurare in special a picturii lui Gheorghe Tattarescu. Biserica este frecvent vizitata de credinciosii care vor sa scape de necazuri, Sfântul Ciprian fiind considerat un protector al celor care vor sa fie protejati de vraji si blesteme.
IRINA STOICA
Comentarii