Inaltat in orasul cu acelasi nume, pe Valea Loarei, Castelul Saumur a fost un loc in care regele poet René d’Anjou il numea in una din operele sale „Castelul iubirii”.
Aflat la o distanta de 67 de kilometri de Tours si castelul Anger a fost teatrul unor lupte inversunate intre familiile Anjou si Blois, devenind domeniu al coroanei Frantei in secolul al XII-lea sub Philippe-Auguste.
Primele fortificatii au fost ridicate pe locul castelului in secolul al X-lea, in anul 966 aparând si primii seniori de Saumur-Geldnin, tata si fiu care construiesc aici o casa fortificata. In anul 1026 devine proprietatea contelui de Anjou care il va lasa mostenire celor din familia Plantagenet. Philippe Auguste, rege al Frantei din casa Capetienilor il anexeaza coroanei. In 1227, Ludovic al IX-lea mareste fortul iar din 1367 Ludovic I, duce de Anjou, inlocuieste vechile turnuri rotunde cu altele octogonale.
Regele René I, mareste confortul ansamblului. Construieste turela patrata de pe turnul nord-estic, remodeleaza capela, organizeaza apartamentele regale si decoreaza marea sala apelând la elevii lui Jan Van Eych.
In secolul al VI-lea, la ordinul guvernatorului orasului, inginerul militar de origine italiana Bartolomeo, consolideaza apararea castelului construind bastioane si urmând un plan in forma de stea. Intre 1626-1650 guvernatorul orasului aduce alte imbunatatiri sistemului defensiv si capelei.
Castelul devine inchisoare in timpul lui Ludovic al XIV-lea si in cel al lui Napoleon, iar apoi cazemata. Resedinta ducala pastreaza insa vestigii ale trecutului. Asezata pe un platou ce domina orasul si imprejurimile prezinta un turn masiv de observatie, amintind bataliile pe care le-a infruntat. In curtea interioara, o deschidere circulara servea ca o gura de ventilatie pentru un dispozitiv de scoatere a apei dintr-un put adânc in caz de incendiu.
Aspectul exterior este sobru, cu ziduri crenelate, contraforturi masive si o pozitie dominatoare. Totul contrasteaza insa puternic cu eleganta spatiilor interioare. Impresionanta este scara monumentala care duce spre apartamentele regale, transformate acum in Muzeul Artelor Decorative. Acesta cuprinde dormitoare-le regelui si ale reginei, capele, coridorul regelui René I, Camera Podoabelor si Camera de zi a reginei.
Ornamentele si obiectele expuse sunt deosebit de valoroase. Pot fi admirate mari tapiserii de Arras si Tourrai, goblenuri Aubusson reprezentând scene romantice sau cavaleresti, scene de vânatoare, imagini mitologice si biblice. Tot aici sunt expuse tablouri rare din secolul al XVII-lea apartinând Scolii lui Rubens, obiecte de ceramica, portelanuri fine frantuzesti, bijuterii de aur.
Minunate basoreliefuri, statuete de bronz, piatra sau alabastru, desene rococo vin sa completeze colectiile unice ale castelului. Doua aripi ale acestuia sunt rezervate „Muzeului Calului”. Sunt expuse arme de cavalerie, harnasamente, obiecte destinate ingrijirii si apararii acestor superbe patrupede.
Castelul a fost imortalizat intr-un manuscris celebru, un calendar medieval incluzând, pe lânga date ale lunii septembrie când se culegeau strugurii de la poalele colinei, momente liturgice ale zilei, psalmi, rugaciuni si zile de sarbatoare. Totul este presarat cu picturi realizate de fratii Limbourg: Paul, Hermiann si Jean, flamanzi de origine. Ei au folosit o serie de culori provenind din plante ale caror retete sunt in mare parte pierdute.
In 1906 Castelul a intrat in proprietatea orasului Saumur, „perla familiei Anjou” contribuind la prestigiul si renumele tinutului.
IRINA STOICA
Comentarii