Catedrala Reîntregirii Alba-Iulia

   Atestat documentar din a doua jumatate a mileniului întâi î.Ch, municipiul Alba este un oras simbol, strâns legat de istoria tarii noastre.
   Atestat documentar din a doua jumatate a mileniului întâi î.Ch, municipiul Alba este un oras simbol, strâns legat de istoria tarii noastre. Pastrând urme ale civilizatiei romane care a instituit aici un castrum puternic si chiar ale asezarii dacice anterioare, orasul a rezistat eroic atacurilor si distrugerilor de dupa retragerea aureliana si tuturor împilarilor de mai târziu. Capitala a Transilvaniei (1542-1690) este cetatea în care Mihai Viteazul a intrat triumfator la 1 noiembrie 1599 dupa victoria de la Selimbar. Tot aici în mai 1600 marele voievod se va intitula „…domn a toata tara Româneasca si al Ardealului si al tarii Moldovei”, consfintind astfel unirea politica a celor trei tari române. Dupa alte secole de lupta, la 1 Decembrie 1918, cei peste 100000 de participanti la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia au proclamat unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România, încheind astfel procesul de constituire a statului national român. Ca marturie a unitatii românilor, între 1921-1922 s-a construit aici Catedrala Ortodoxa, aflata în apropierea Catedralei Romano-Catolice, despre care am scris într-un numar anterior. Planurile Catedralei Ortodoxe au fost concepute de arhitectul Victor Gh. Ieremia, încadrându-se curentului initiat la începutul secolului nostru de un grup de artisti printre care s-au remarcat Ion Mincu si Petre Antonescu. Ansamblul contine biserica, incinta cu doua pavilioane, doua mai mari spre rasarit, doua mai mici spre apus si clopotnita, înalta de 58 de metri, aflata între acestea din urma. La intrarea în biserica exista un pridvor în ale carui nise sunt montate inscriptii de marmura privitoare la tipariturile religioase efectuate la Alba Iulia înca din secolul al XVII-lea. Patru stâlpi care sustin cupola centrala împart naosul în trei nave, iar în pronaos au fost zugraviti Mihai Viteazul si sotia sa Stanca. Interiorul a fost pictat de Costin Petrescu, cel care a realizat si fresca din Ateneul din Bucuresti. La 15 octombrie 1922, în Catedrala Reîntregirii au fost încoronati regele Ferdinand si regina Maria ca suverani ai întregii tari Românesti. Tot aici, la 1 decembrie 1990, s-a sarbatorit pentru prima oara ziua Nationala a României, comemorându-se si eroii cazuti în Decembrie 1989, conferindu-se astfel orasului statutul de capitala spirituala a unui stat liber.