Desi ca dimensiuni si numar de locuitori Chiang Mai este al saselea oras din Thailanda, ca importanta este considerat al doilea, fiind capitala a nordului tarii. Timp de doua secole, incepand din 1296, a fost capitala Regatului Lanna si mai apoi a Regatului de Chiang Mai, supravietuind in aceasta ipostaza pana in 1939. Limba locuitorilor este usor diferita de thailandeza ca si alfabetul folosit. Dupa inglobarea treptata in Regatul Thailandez, s-a ajuns la o oarecare uniformizare, cu toate ca mai exista cateva milioane de vorbitori de limba lanna.
Orasul, in care locuitorii duc o viata linistita, traditionala, relaxata avea forma unei fortarete aproape patrate, inconjurata de un canal de aparare. Odata cu dezvoltarea comunitatii s-au ridicat si alte constructii in afara zidurilor cu toate benefiicile traiului modern. Cu toate ca si aici a patruns internetul si circula automobile pe strazi, centrul vechi ramane emblematic pentru intreaga civilizatie din zona.
O plimbare in Chiang Mai inseamna o calatorie in timp, printre cele circa 300 de temple, dintre care in jur de 30 dateaza din perioada Regatului Lanna. Exista in oras numeroase parcuri cu elefanti, considerandu-se ca aici este capitala elefantilor thailandezi. Pachidermele sunt blande si interactioneaza perfect cu turistii, dintre care multi se straduiesc sa invete sa fie „mahut” adica imblanzitori pentru o zi ai acestor animale.
Dintre monumentele orasului poate fi remarcata printre altele manastirea Phan Tao. Templul este ridicat pe locul unde odinioara se ardeau statuile lui Buddha ce urmau sa fie expuse in templul Chedi Luang. De aceea Phan Tao se mai numeste si „Templul celor 1000 de cuptoare”. La inceput acesta a fost o cladire apartinand de palatul regal si, in prima jumarate a secolului al XIX-lea, era sediul unor constructii administrative. Cu vremea cladirea a fost transformata si amenajata ca un templu.
Chedi Luang (Wat Chedi Luang, cuvantul „wat” insemnand „templu”), a fost fondat in secolul al XIV-lea de regele Saen Muang. Initial a fost doar un altar in care suveranul a depus urna cu cenusa a tatalui sau. Succesorii sai au adaugat alte corpuri iar in 1475 templul a capatat forma care l-a consacrat. Aici era expus Buddha de Smarald, celebra statuie aflata astazi la Bangkok. in mijlocul secolului al XVI-lea templul a fost distrus de un cutremur si lasat apoi in parasire. Se pastreaza insa o parte din vechiul altar si statuile elefantilor.
Legenda spune ca la intrarea in templu se gaseau trei arbori seculari dar doi dintre ei nu mai sunt si, la disparitia fiecaruia, asupra orasului s-a abatut o catastrofa. Singurul ramas este considerat sacru. Remarcabila este si piata de flori din oras cu multimea ei de lotusi, trandafiri si orhidee unde in fiecare an au loc festivaluri traditionale.
Gradina Zoologica si-a deschis portile publicului larg in 1952 si dispune de o padure tropicala, zone deluroase si mlastini, un decor natural impresionant cu rauri si cascade, spatii in care animalele se plimba libere, fara a fi ingradite in custi. in munti se inalta templul Wat Phra That Doi Suthep, o manastire incarcata de legende la care ajungi pe un drum cu 1000 de serpentine dupa care urci inca 290 de trepte.
in oras mai exista, pe langa populatia majoritara, diverse triburi birmaneze sau tibetane, traind intr-o armonie perfecta si de aceea in apropiere se afla satul femeilor cu gaturi lungi, venite din Burmia si stabilite aici.
IRINA STOICA
Comentarii